Mark Zuckerberg, cel mai disprețuit om din tehnologie: imaginea unui CEO controversat

Mark Zuckerberg, fondatorul și CEO-ul Meta, a devenit una dintre cele mai nepopulare figuri din industria tehnologică americană. Deși Elon Musk este adesea considerat un personaj excentric și greu de digerat, studiile arată că Zuckerberg este chiar mai nepopular.

Un sondaj realizat de Pew Research Center a relevat că 67% dintre adulții americani au o părere proastă sau foarte proastă despre el. Spre deosebire de Musk, a cărui imagine publică este divizată în funcție de preferințele politice, Zuckerberg este respins deopotrivă de democrați și republicani. Aproximativ 76% dintre democrați și 60% dintre republicani îl privesc nefavorabil, ceea ce arată că antipatia față de el nu ține de ideologie, ci de acțiunile și deciziile sale.

O mare parte din această percepție negativă vine din faptul că Zuckerberg este considerat responsabil pentru modul în care Facebook și celelalte platforme Meta influențează societatea. Criticii îl acuză de promovarea dezinformării, lipsa de transparență și luarea unor decizii motivate politic sau financiar, care nu servesc interesului public.

Decizii care au stârnit controverse

În ultimii ani, Zuckerberg a luat mai multe decizii care au contribuit la scăderea popularității sale. Una dintre cele mai controversate a fost acuzația că administrația Biden a făcut presiuni asupra Meta pentru a cenzura anumite postări, mai ales în legătură cu alegerile și pandemia de COVID-19. Deși Curtea Supremă a SUA a concluzionat că guvernul nu a încălcat libertatea de exprimare, declarațiile lui Zuckerberg au fost percepute ca o tentativă de a atrage simpatia republicanilor.

O altă mișcare criticată a fost reducerea eforturilor Meta de verificare a informațiilor, ceea ce a facilitat răspândirea știrilor false. Acest lucru a fost considerat o decizie periculoasă, mai ales în contextul alegerilor prezidențiale din SUA din 2024, când riscul dezinformării este foarte ridicat.

De asemenea, Meta a permis recent utilizarea unor termeni ofensatori la adresa comunității LGBTQ+, ceea ce a atras critici dure din partea organizațiilor pentru drepturile omului. Schimbarea politicii de moderare a fost interpretată ca o concesie făcută grupurilor conservatoare și a ridicat semne de întrebare cu privire la angajamentul Meta față de incluziune și diversitate.

În aceeași direcție, Zuckerberg a decis să reducă sau să elimine programele de diversitate, echitate și incluziune (DEI) din cadrul companiei. Acest lucru s-a întâmplat într-un moment în care mai multe companii din Silicon Valley renunțau la astfel de inițiative sub presiunea unor grupuri de dreapta.

În plus, Meta a plătit 25 de milioane de dolari lui Donald Trump pentru a închide un proces intentat de fostul președinte, după ce acesta fusese interzis pe Facebook în urma atacului de la Capitoliu din 6 ianuarie 2021. Această plată a fost interpretată de mulți ca o capitulare în fața presiunii politice.

Impactul negativ asupra Meta

Toate aceste controverse au avut un impact semnificativ asupra imaginii Meta. Încrederea utilizatorilor și a advertiserilor în companie a fost afectată, iar reglementările din ce în ce mai stricte pun și mai multă presiune asupra platformelor de social media.

Comparativ, și Elon Musk se confruntă cu probleme similare. Acțiunile Tesla au scăzut cu 22% într-o singură lună, iar comportamentul său imprevizibil a dus la pierderea încrederii investitorilor și consumatorilor. În cazul Meta, direcția impusă de Zuckerberg ridică întrebări despre viitorul companiei și capacitatea sa de a menține poziția dominantă pe piața rețelelor sociale.

Astfel, atât Musk, cât și Zuckerberg s-au transformat din lideri vizionari în personaje controversate, ale căror decizii pot influența nu doar companiile lor, ci și societatea în ansamblu. Într-o epocă în care tehnologia este omniprezentă, rolul CEO-urilor nu mai este doar acela de a conduce afaceri, ci și de a gestiona imaginea publică și relațiile cu utilizatorii, politicienii și investitorii.