Legea împotriva fake news, pe ultima sută de metri în România. ANCOM și alte instituții pot închide site-uri și bloca accesul la postări cu informații false și ilegale

România se pregătește să adopte una dintre cele mai drastice măsuri împotriva dezinformării și manipulării în mediul online. Un proiect de Ordonanță de Urgență (OUG), aflat pe masa Guvernului, va permite instituțiilor statului să blocheze accesul la site-uri și postări considerate ilegale, false sau care incită la ură. Principalul obiectiv al noii legislații este prevenirea interferențelor externe în procesul electoral, având în vedere alegerile prezidențiale care urmează.

Conform informațiilor G4Media, ordonanța ar putea fi adoptată în următoarele două săptămâni și va da Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), împreună cu alte instituții relevante, puterea de a cere furnizorilor de internet blocarea accesului la conținut suspect.

Instituțiile care vor putea dispune închiderea site-urilor

Noua lege nu va fi aplicată doar de ANCOM, ci și de alte instituții cu rol în securitatea națională și protecția proceselor democratice. Printre acestea se numără:

• Autoritatea Electorală Permanentă (AEP)

• Birourile Electorale

• Consiliul Național al Audiovizualului (CNA)

• Directoratul Național de Securitate Cibernetică

• Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD)

• Ministerul Afacerilor Externe

• Inspectoratul General al Poliției Române

• Ministerul Apărării Naționale

• Serviciul Român de Informații (SRI)

• Serviciul de Informații Externe (SIE)

• Parchetul General

Aceste instituții vor avea autoritatea de a solicita eliminarea conținutului considerat periculos. Dacă platformele sociale, site-urile sau rețelele de comunicații online refuză să elimine postările vizate, ANCOM va putea dispune blocarea accesului utilizatorilor la acestea.

Ce înseamnă „conținut ilegal” conform noii legi

Definiția conținutului ilegal este foarte amplă și include o gamă variată de activități, de la discursuri de ură până la manipulare electorală. Proiectul de OUG prevede că pot fi blocate postările și paginile online care conțin:

• Incitare la ură sau violență

• Discurs de ură și discriminare

• Manipulare a opiniei publice prin știri false sau deepfake-uri

• Influențarea alegerilor prin campanii coordonate online

• Conținut generat de actori statali sau non-statali pentru subminarea securității naționale

• Publicitate politică ilegală

• Colectarea frauduloasă de date personale sau distribuirea de malware

Un aspect important este că legea nu se va aplica doar în campaniile electorale, ci în orice context în care o instituție a statului consideră că un conținut afectează democrația sau siguranța națională.

Ce se întâmplă cu site-urile care refuză să elimine conținutul

Dacă o platformă socială sau un site de știri refuză să elimine conținutul considerat ilegal, ANCOM poate dispune blocarea acestuia în România.

Furnizorii de internet care nu respectă ordinele de restricționare a accesului riscă amenzi considerabile:

• 50.000 de lei pe zi pentru primele trei zile

• 100.000 de lei pe zi după această perioadă

În cazul în care o decizie de blocare este contestată în instanță, aceasta va fi judecată exclusiv de Curtea de Apel București. Însă, depunerea unei contestații nu va suspenda aplicarea măsurii, ceea ce înseamnă că accesul la conținutul vizat va fi restricționat până la o eventuală decizie definitivă.

O lege necesară sau un risc pentru libertatea de exprimare?

Guvernul susține că scopul acestei măsuri este protejarea proceselor democratice și prevenirea interferențelor externe în alegeri. Unul dintre factorii care au accelerat adoptarea acestui proiect de lege este anularea alegerilor prezidențiale din 2024 de către Curtea Constituțională, pe baza unor documente desecretizate care indicau o interferență a Rusiei în campania electorală.

Totuși, există și îngrijorări privind posibile abuzuri și riscul ca această lege să fie folosită pentru cenzură. De aceea, proiectul este în discuții cu Comisia Europeană, pentru a evita orice încălcare a dreptului la liberă exprimare.

Criticii avertizează că definiția largă a „conținutului ilegal” ar putea fi folosită pentru a elimina nu doar fake news-ul, ci și opinii incomode pentru autorități. O astfel de lege ar putea crea un precedent periculos, mai ales dacă viitoarele guverne vor folosi acest mecanism pentru a controla spațiul public online.

România se alătură listei tot mai mari de țări care adoptă măsuri stricte împotriva fake news-ului și dezinformării online. Dacă această lege va fi aplicată corect, poate ajuta la limitarea manipulării și a interferențelor străine în alegeri și în alte procese democratice.

Pe de altă parte, rămâne de văzut dacă aceste măsuri nu vor degenera într-o formă de cenzură, în care statul poate decide arbitrar ce conținut este permis și ce trebuie eliminat. În orice scenariu, această lege va schimba fundamental modul în care internetul este reglementat în România, conform G4Media.