Japonia a blocat vânzarea smartphone-urilor Pixel 7

Într-o mișcare controversată, dar justificată prin prisma obiectivelor climatice, Belgia a devenit una dintre primele țări din Europa care oferă bani crescătorilor de porci pentru a-și închide definitiv fermele. Este o măsură fără precedent în Uniunea Europeană, care marchează tranziția tot mai fermă a statelor occidentale către politici ecologice stricte în agricultură. Cu un buget de 200 de milioane de euro, programul inițiat de guvernul flamand țintește în special fermele considerate intens poluante, în speranța reducerii emisiilor de azot.

Belgia vrea să reducă radical poluarea din agricultură

Programul de achiziție a fermelor de porci a fost lansat încă din 2022, dar implementarea sa a prins avânt abia în 2025. Până în prezent, 366 de ferme au acceptat să se retragă voluntar din activitatea de creștere a porcilor, în schimbul unor compensații financiare. Dintre acestea, 156 au fost incluse în prima rundă de aplicare, în timp ce alte 210 au intrat în etapa a doua, în condiții mai relaxate.

Mecanismul este simplu: fermierii renunță la activitate, își demolează grajdurile și, în schimb, primesc sume de bani din partea statului. Sumele nu sunt publicate la nivel individual, dar programul este susținut de un fond public de 200 de milioane de euro. Obiectivul declarat este reducerea emisiilor de azot, un poluant major generat în special de fermele de animale. Azotul în exces contribuie la degradarea solului, poluarea apelor și dezechilibre ecologice semnificative.

Tendință extinsă la nivel european

Măsuri similare se regăsesc și în alte țări europene. Olanda, de exemplu, derulează un program de eliminare treptată a fermelor cu emisii ridicate, iar până acum peste 1.500 de crescători de animale au aplicat, inclusiv 500 din sectorul porcin. Acolo, presiunea este și mai mare, în urma deciziilor instanțelor de a obliga guvernul să respecte limite clare pentru reducerea emisiilor.

În Belgia, situația este mai degrabă una de negociere decât de impunere. Guvernul propune, fermierii decid. Totuși, decizia este ireversibilă: odată ce acceptă programul, aceștia nu mai pot relua activitatea. Grajdurile trebuie demolate, iar terenurile fie reconvertite, fie lăsate pentru regenerare.

Această strategie ridică și semne de întrebare. Pe termen scurt, reducerea emisiilor este clară. Însă pe termen lung, se pune problema securității alimentare, mai ales dacă acest tip de măsuri se extinde la nivelul întregii Uniuni Europene. Lipsa fermelor locale ar putea duce la o dependență mai mare de importuri, iar creșterea prețurilor ar putea deveni o realitate.

Pentru moment, Belgia se poziționează în avangarda unei politici agricole ecologice, dar rămâne de văzut cum vor reacționa fermierii, sindicatele și consumatorii în fața acestor schimbări structurale majore.