„Învață să codezi” – sfatul care a devenit mai rău decât „Fă-ți un tatuaj pe față”

Pe măsură ce inteligența artificială (AI) avansează cu pași repezi, un sfat care părea de aur pentru tinerii care își construiau cariera a devenit în prezent complet depășit și chiar nociv. Expertul în risc Ian Bremmer a afirmat recent în cadrul emisiunii „Real Time with Bill Maher” că „învață să codezi” este acum sfatul cel mai prost pe care îl poți da, chiar mai rău decât să îndemni pe cineva să-și facă un tatuaj pe față. Cum s-a ajuns aici?

Ian Bremmer explică faptul că în urmă cu doar câțiva ani, cel mai inteligent sfat pentru cei tineri era să învețe programare. Acest domeniu părea o cale sigură spre un viitor prosper, cu joburi bine plătite în domeniul tehnologiei. Însă acum, odată cu proliferarea inteligenței artificiale, realitatea s-a schimbat dramatic. Tehnologia a început să înlocuiască rapid munca umană în multe poziții, inclusiv în cele de programatori.

Datele recente confirmă această tendință. Un raport al Rezervei Federale din New York arată că absolvenții din domeniul informaticii și ingineriei calculatoarelor se confruntă cu rate de șomaj chiar mai mari decât cei care au studiat domenii precum jurnalismul, științele politice sau limba engleză. Mai exact, rata de șomaj pentru absolvenții în informatică a fost de 6,1%, iar pentru cei în inginerie calculatoarelor de 7,5%, în comparație cu o medie generală de 5,8% pentru toți absolvenții.

Aceasta este o schimbare surprinzătoare și dezamăgitoare, mai ales pentru o zonă care a fost cândva considerată o opțiune „sigură” și profitabilă.

„Învață AI” – noul clișeu care nu rezolvă problema

Pe măsură ce „învață să codezi” a devenit un sfat inutil, noua recomandare care circulă în industria tech este „învață AI”. Cu toate acestea, și acest nou îndemn riscă să devină la fel de falimentar pe termen lung. Joe Procopio, fondator tech și consilier, a subliniat într-un articol publicat în Inc Magazine că actuala generație de „talent AI” știe cum să folosească instrumente precum GitHub Copilot, dar asta nu înseamnă neapărat că produce coduri mai bune sau aplicații mai performante.

În esență, AI generează o mulțime de coduri „slabe”, iar mulți dintre cei care au învățat să codeze s-au transformat într-o forță de muncă ușor de înlocuit de către inteligența artificială. Astfel, cercul vicios se închide: programatori care nu mai sunt indispensabili și care vor fi treptat înlocuiți de AI.

Rutger Bregman, istoric și autor, a menționat într-o discuție despre această problemă că, pe măsură ce AI va absorbi din ce în ce mai multe joburi, capitaliștii vor crea noi slujbe inutile pentru a ocupa oamenii, însă aceste poziții nu vor fi neapărat mai bune sau mai sigure.

Ce înseamnă acest lucru pentru viitorul carierelor tehnologice?

Această realitate pune o întrebare crucială pentru viitorul tinerilor care vor să-și construiască o carieră în domeniul IT sau AI. În timp ce AI-ul continuă să avanseze și să preia sarcini din ce în ce mai complexe, rolul programatorilor umani se schimbă și el. Sfatul „învață să codezi” nu mai este sinonim cu un viitor sigur, iar „învață AI” poate fi doar o mutare temporară în această cursă de adaptare.

Pentru cei interesați să rămână relevanți pe piața muncii, succesul va veni din înțelegerea profundă a modului în care AI-ul funcționează, dar și din dezvoltarea unor competențe complementare pe care mașinile încă nu le pot reproduce – creativitatea, gândirea critică, gestionarea proiectelor sau relațiile umane.

În concluzie, lumea muncii se schimbă fundamental, iar adaptarea este obligatorie. Este clar că simplele sfaturi „învață să codezi” sau „învață AI” nu mai pot garanta succesul profesional fără o înțelegere mai amplă a ecosistemului digital și a modului în care tehnologia redefinește joburile.

Fiecare dintre noi trebuie să privească mai departe de clișee și să caute să învețe cum să lucreze împreună cu tehnologia, nu doar să încerce să o imite sau să o concureze.

Acest articol pune în lumină provocările aduse de inteligența artificială asupra unei industrii odinioară stabile și arată că, pentru a avea succes, trebuie să fim mult mai flexibili și informați decât oricând.