Tehnologie

Inteligența artificială schimbă lumea muncii: ce joburi vor dispărea primele

Într-un ritm amețitor, inteligența artificială (AI) remodelează piața globală a muncii, anunțând schimbări profunde pentru următoarele decenii. Potrivit rapoartelor PwC, McKinsey și Forumului Economic Mondial, se estimează că până în 2050, 60% din locurile de muncă existente vor necesita adaptări semnificative pentru a coexista cu AI-ul. Automatizarea și sistemele inteligente devin deja parte integrantă a vieții profesionale, obligând lucrătorii să-și dezvolte abilități precum gândirea critică, fluența digitală și adaptabilitatea continuă.

Ray Dalio, investitor de renume și fondator al fondului Bridgewater, subliniază că supraviețuirea economică va depinde de modul în care umanitatea va echilibra puterea AI cu propriul potențial creativ și emoțional. Investiția în recalificare și orientarea către domenii mai rezistente, cum ar fi sănătatea sau educația, devin esențiale pentru a naviga această revoluție a muncii.

Previziunile variază: McKinsey estimează că 30% dintre locurile de muncă din SUA vor putea fi automatizate până în 2030, în timp ce Goldman Sachs sugerează că până în 2045, 50% dintre ele ar putea fi complet înlocuite de tehnologii AI. În același timp, Larry Fink, CEO-ul BlackRock, avertizează că restructurarea muncii de birou va fi vizibilă până în 2035, iar Bill Ackman, liderul fondului Pershing Square, crede că presiunile financiare vor accelera procesul.

În contrast, secretarul Trezoreriei Scott Bessent vede un viitor în care AI-ul, dacă este susținut de programe solide de recalificare, ar putea sprijini competitivitatea economiilor în loc să distrugă locurile de muncă. Cu toate acestea, până în 2040, între 50% și 60% dintre joburi ar putea fi automatizate sau profund transformate.

Primele victime: ce locuri de muncă vor dispărea cel mai repede

Impactul AI asupra pieței muncii nu va fi uniform: anumite domenii vor resimți schimbarea mai rapid decât altele. Joburile de introducere de date, programare de bază și servicii pentru clienți sunt deja preluate de instrumente AI performante, cum ar fi chatboții sau automatizările proceselor robotice.

Un studiu realizat în 2024 de Institutul pentru Cercetări de Politici Publice arată că 60% din sarcinile administrative sunt susceptibile de automatizare. La BlackRock, funcțiile de back-office sunt deja eficientizate cu ajutorul AI, reducând drastic costurile. Sarcinile repetitive, precum contabilitatea simplă, modelarea financiară sau analiza de date de bază, sunt vulnerabile, multe platforme AI reușind să depășească eficiența umană.

În domeniul juridic, asistența pentru redactarea contractelor și cercetarea documentară este pe cale să fie înlocuită de instrumente precum Harvey sau CoCounsel, capabile să analizeze documente cu o precizie de peste 90%. De asemenea, locurile de muncă din mass-media, precum designul grafic, redactarea de texte sau jurnalismul de rutină, sunt afectate de progresele rapide ale platformelor AI generative precum DALL-E sau GPT.

Programarea, ingineria software și analiza datelor sunt domenii cu dublu tăiș: deși AI-ul crește productivitatea, el automatizează treptat sarcinile repetitive, punând în pericol locurile de muncă standardizate STEM. Potrivit Forumului Economic Mondial, 40% din sarcinile de codare ar putea fi preluate de AI până în 2040.

Domeniile mai sigure: unde va conta în continuare prezența umană

În ciuda progreselor rapide, anumite sectoare par mai rezistente la impactul automatizării. Muncile fizice calificate, cum ar fi construcțiile, reparațiile sau lucrările de întreținere, sunt mai puțin expuse. În plus, domeniile care implică relaționare umană profundă – sănătatea, educația și asistența socială – vor rămâne dependente de interacțiunea umană.

În sectorul medical, deși AI-ul ajută deja la diagnosticare și chirurgia robotică avansează, îngrijirea pacienților, terapia și consilierea sunt greu de replicat prin mașini. Un studiu publicat de Lancet în 2023 estimează că doar sarcinile administrative medicale vor fi afectate în mod semnificativ până în 2035.

Educația, în special predarea materiilor care necesită empatie și adaptabilitate – cum ar fi filosofia sau educația timpurie – este un alt domeniu unde AI-ul are dificultăți majore. OECD prognozează că doar 10% dintre sarcinile didactice vor fi automatizabile până în 2040.

În plus, leadershipul strategic, luarea deciziilor în condiții de incertitudine și inspirarea echipelor sunt competențe umane greu de replicat. Jamie Dimon și Bill Ackman subliniază că, în aceste domenii, inteligența emoțională va continua să fie esențială.

Inteligența artificială transformă radical modul în care muncim, cu efecte profunde așteptate în următoarele decenii. În timp ce locurile de muncă repetitive sau administrative sunt în pericol, creativitatea, empatia și gândirea strategică rămân bastioane ale umanității. Adaptarea rapidă, investiția în recalificare și alegerea domeniilor mai rezistente la AI vor fi esențiale pentru a naviga cu succes această nouă eră.