Inteligența artificială, o gaură neagră energetică. AI-ul consumă mai multă energie decât țări importante sau mineritul Bitcoin

Inteligența artificială a devenit în doar câțiva ani coloana vertebrală a inovației digitale, dar și un consumator energetic insațiabil. Pe măsură ce modele tot mai complexe sunt implementate în industrii diverse – de la sănătate și finanțe până la artă și divertisment – infrastructura necesară pentru a susține aceste procese devine din ce în ce mai costisitoare din punct de vedere energetic. Un nou studiu sugerează că, până la finalul anului 2025, AI-ul ar putea consuma mai multă energie electrică decât mineritul global de Bitcoin sau chiar decât unele țări dezvoltate.

Centrele de date AI, surse majore de consum energetic

Expansiunea accelerată a AI generativă a declanșat un adevărat boom în construcția de centre de date și în producția de hardware de înaltă performanță. Cipuri precum NVIDIA H100 , considerate esențiale în antrenarea modelelor AI moderne, au un consum continuu de 700 wați per unitate. Când acest consum este multiplicat la scară globală, rezultatul este un apetit energetic colosal. Doar hardware-ul produs în perioada 2023–2024 ar putea ajunge să consume între 5,3 și 9,4 gigawați , echivalent cu necesarul de energie electrică al unei țări precum Irlanda.

Cercetările realizate de Alex de Vries-Gao, doctorand la Vrije Universiteit Amsterdam, arată că AI-ul reprezintă în prezent aproximativ 20% din consumul energetic al centrelor de date , dar acest procent ar putea ajunge la 50% până în 2026 . Mai mult, dacă ritmul actual de dezvoltare continuă, AI-ul ar putea ajunge să solicite în total 23 de gigawați – o valoare comparabilă cu întregul consum energetic al Marii Britanii.

În timp ce unele companii încearcă să optimizeze eficiența energetică sau să migreze spre surse regenerabile, creșterea rapidă a cererii depășește câștigurile obținute prin eficientizare . Astfel, deși centrele de date devin mai performante, consumul total continuă să urce vertiginos.

Crize energetice, lipsă de transparență și emisii crescute

În spatele scenei, marile companii tehnologice se confruntă cu adevărate crize de capacitate electrică , în timp ce încearcă să construiască centre de date la o viteză record. De exemplu, unele proiecte implică alimentarea cu până la 4,5 gigawați de gaz natural, semănând mai mult cu infrastructura clasică din era combustibililor fosili decât cu promisiunile digitale ale unei economii verzi.

Impactul asupra mediului al AI-ului nu este doar o chestiune de consum brut de energie, ci și de localizare a acestor centre . Un server farm amplasat într-o regiune alimentată preponderent din cărbune sau gaz natural – cum e cazul în Virginia de Vest – generează aproape dublu emisiile de carbon față de unul dintr-o zonă cu energie regenerabilă, precum California. În ciuda acestor diferențe majore, marile companii refuză adesea să dezvăluie informații clare privind locația și sursele energetice ale centrelor lor AI , ceea ce face imposibilă evaluarea impactului real asupra mediului.

Această opacitate afectează nu doar dezbaterea publică, ci și capacitatea factorilor de decizie de a reglementa eficient industria AI , într-un moment în care țintele climatice globale sunt tot mai ambițioase.

O cursă tehnologică cu consecințe climatice

Dezvoltarea AI-ului modern depinde din ce în ce mai mult de tehnologii avansate precum Cowos (chip-on-wafer-on-substrate), care permit integrarea procesoarelor și memoriei într-un singur pachet ultra-performant. Însă aceste tehnologii implică un consum și mai mare de resurse, atât în procesul de fabricație, cât și în exploatare. În 2025, TSMC – unul dintre liderii globali în fabricarea de cipuri – își va dubla capacitatea de producție pentru Cowos , dar cererea continuă să depășească oferta.

Astfel, AI-ul se transformă într-o buclă de consum accelerat , în care fiecare nouă generație de hardware cere mai multă energie pentru a susține performanțele promise. Într-o lume în care eficiența energetică devine o prioritate, inteligența artificială riscă să devină, paradoxal, unul dintre cei mai mari poluatori digitali.