Inteligența artificială nu a influențat alegerile din SUA, dar a adâncit și mai mult divizarea americanilor, relevă un studiu

În contextul alegerilor prezidențiale din SUA, analiști și experți din diverse domenii, de la Washington la Silicon Valley, au avertizat în repetate rânduri asupra pericolului pe care inteligența artificială (AI) l-ar putea reprezenta pentru procesul democratic. Se temea că inteligența artificială va alimenta dezinformarea, propaganda și discursul urii, punând în pericol rezultatele alegerilor. Deși aceste îngrijorări s-au dovedit exagerate în privința impactului asupra votului în sine, studiile recente arată că AI a avut efecte semnificative asupra modului în care publicul percepe realitatea și politica.

Potrivit unui raport realizat de Institutul pentru Dialog Strategic (ISD) și prezentat în exclusivitate publicației The Washington Post, utilizarea AI în scopuri propagandistice și satirice a dus la o „poluare fundamentală a ecosistemului informațional”. Votantii întâmpină dificultăți în a diferenția între ceea ce este autentic și ceea ce este generat de AI, iar această confuzie contribuie la adâncirea diviziunii politice din SUA.

Inteligența artificială, între propagandă și eroziunea încrederii publicului

Deși inteligența artificială nu a influențat direct rezultatul alegerilor, a jucat un rol important în consolidarea convingerilor deja existente ale alegătorilor, fără a le schimba. Potrivit profesorului Hany Farid de la Universitatea din California, Berkeley, societatea americană trăiește astăzi într-o „realitate alternativă”, unde opiniile sunt polarizate și adevărurile sunt contestate, chiar și când acestea sunt evidente. Platformele de socializare precum X, deținută de Elon Musk, au permis ca astfel de conținut generat de inteligența artificială să circule fără filtre stricte, iar acest lucru a contribuit la amplificarea falsurilor și a urii politice.

Această abordare strategică a fost folosită inclusiv de susținătorii lui Donald Trump, care, prin intermediul AI, au creat un mediu de susținere pentru măsuri controversate și politici cum ar fi deportările în masă sau interdicțiile asupra avortului. În mod paradoxal, AI nu a fost folosită predominant pentru a crea dezinformare nouă despre procesul de votare. Conform lui Kate Starbird, co-fondatoare a Centrului pentru un Public Informat de la Universitatea din Washington, majoritatea zvonurilor s-au bazat pe interpretări greșite ale unor fapte reale, și nu pe dovezi fabricate de la zero.

Imagistica și sunetele generate de AI: un nou front de conflict

Un exemplu notabil al impactului AI asupra opiniei publice a avut loc în luna iulie, când Elon Musk a distribuit pe X o înregistrare audio falsificată, generată de AI, în care vicepreședinta Kamala Harris părea că își revendică o poziție în cursa prezidențială. Acest conținut a fost vizualizat de peste 100 de milioane de ori, fără a fi etichetat corespunzător. De asemenea, imagini caricaturale create de AI au fost folosite pentru a-l prezenta pe Trump în uniforme naziste sau pentru a o pune pe Harris în ipostaze ofensive din punct de vedere rasial.

În plus, politicienii din ambele tabere au folosit AI pentru a crea imagini care să atragă atenția publicului, deși unele dintre aceste cazuri au fost întâmpinate cu backlash puternic. De exemplu, în august, Trump a distribuit imagini generate de AI cu fani ai lui Taylor Swift care păreau să-l susțină. Această acțiune a determinat-o pe cântăreață să o susțină public pe Harris, subliniind faptul că astfel de tactici pot avea consecințe neprevăzute.

Suspiciunea generalizată și viitorul inteligenței artificiale în mediul politic

Chiar dacă AI nu a produs o schimbare dramatică în rezultat, a contribuit semnificativ la erodarea încrederii în informațiile reale și la amplificarea suspiciunilor. Cercetătorii de la ISD au descoperit că multe dintre postările virale pe platformele sociale precum X, YouTube și Reddit sugerează că cealaltă tabără folosește AI în mod regulat pentru a distorsiona adevărul. În plus, publicul a început să considere conținutul autentic drept fals, mai des decât invers. Această tendință este cunoscută sub numele de „dividendul mincinosului”, un fenomen prin care creșterea conștientizării falsurilor alimentate de inteligența artificială permite actorilor necinstiți să semene îndoieli cu privire la informațiile veridice.

Potrivit lui Isabelle Frances-Wright, director de tehnologie și societate la ISD, această „criză de adevăr” adâncește confirmarea biasurilor personale. AI devine, astfel, un mecanism suplimentar pentru consolidarea propriilor credințe, indiferent de veridicitatea informațiilor distribuite. Astfel, demersurile de moderare a conținutului pe rețelele sociale se dovedesc insuficiente, iar utilizatorii rămân confuzi și polarizați.

În concluzie, deși AI nu a schimbat decisiv direcția votului, a avut un impact semnificativ asupra modului în care oamenii percep informațiile și asupra polarizării politice din SUA. Eforturile de a controla și verifica conținutul generat de AI sunt încă departe de a oferi o soluție eficientă, iar viitorul campaniilor politice ar putea aduce o serie de provocări fără precedent.