Inteligența artificială generativă va afecta un sfert din locurile de muncă la nivel global. Ce se va întâmpla în România, domeniile afectate

Inteligența artificială generativă (GenAI), tehnologia din spatele unor instrumente precum ChatGPT, va influența direct modul în care lucrăm în următorii cinci ani.

Potrivit unui raport recent al Forumului Economic Mondial (WEF), aproximativ un sfert dintre locurile de muncă existente la nivel global vor fi afectate de aceste tehnologii până în anul 2030.

Afectarea nu înseamnă neapărat înlocuirea completă a forței de muncă umane, ci o reconfigurare a atribuțiilor, în care activitățile repetitive și administrative vor fi automatizate.

Se așteaptă ca domenii precum finanțele, resursele umane, marketingul, serviciile pentru clienți și IT-ul să fie printre cele mai influențate.

Raportul WEF subliniază că GenAI nu va genera un val masiv de șomaj, dar va cere o adaptare accelerată: angajații vor trebui să dobândească competențe digitale, de analiză critică și de colaborare uman-algoritm, în timp ce guvernele și companiile vor avea responsabilitatea de a asigura reskilling-ul forței de muncă.

România: decalaj digital și oportunitate de reformă

În România, impactul GenAI va fi asimetric, în funcție de gradul de digitalizare al fiecărui sector. Potrivit datelor Eurostat și ale Comisiei Europene, România se află pe ultimele locuri în UE în ceea ce privește competențele digitale ale populației și digitalizarea administrației publice.

Cu toate acestea, există domenii expuse direct transformării produse de GenAI:

Outsourcing și BPO (Business Process Outsourcing): Un sector important în economia românească, unde multe posturi implică sarcini repetitive care pot fi automatizate cu GenAI.

Finanțe și contabilitate: Companii multinaționale cu centre în România ar putea introduce sisteme AI care preiau sarcinile contabile uzuale.

Educație: Tehnologiile AI pot schimba metodele de predare, în special în învățământul superior și cel profesional.

Administrație publică: România are o oportunitate de modernizare, dacă GenAI este integrată în mod strategic în fluxurile de lucru birocratice.

Conform unei analize a McKinsey Global Institute, România ar putea automatiza până la 40% din activitățile curente din anumite industrii, dar rata efectivă de adopție va depinde de infrastructură, investiții și viziune politică.

Provocările cheie: formarea profesională și etica algoritmică

Problemele principale nu țin de existența tehnologiei, ci de pregătirea sistemelor educaționale și a pieței muncii pentru a face față acestei tranziții.

În România, programele de formare profesională sunt fragmentate și insuficient adaptate la noile cerințe. De asemenea, există un risc real ca GenAI să accentueze inegalitățile regionale și sociale, în lipsa unor politici de coeziune digitală.

Pe de altă parte, etica utilizării GenAI rămâne o temă insuficient discutată. Automatizarea deciziilor în domenii sensibile, cum ar fi resursele umane sau justiți, poate conduce la decizii netransparente sau discriminatorii. România nu are încă un cadru legislativ specific care să reglementeze folosirea AI generative în procesele de muncă.

GenAI, între risc și șansă

Pentru România, impactul GenAI poate fi o amenințare pentru joburile slab calificate și repetitive, dar și o oportunitate de modernizare economică.

Cheia va fi viteza cu care guvernul, universitățile și sectorul privat colaborează pentru a recalifica forța de muncă și a adapta legislația la noile realități tehnologice.

Fără o strategie coerentă, România riscă să devină o piață marginală, dependentă de deciziile luate în centrele tehnologice occidentale.

Luând în calcul o abordare proactivă, însă, GenAI poate accelera transformarea digitală a economiei și poate oferi românilor locuri de muncă mai bine plătite și mai puțin repetitive.