Inteligența artificială care îți citește gândurile și le transformă în text: Ce poate să creeze compania care deține Facebook

Cercetătorii au făcut un pas uriaș în domeniul interfețelor creier-computer, dezvoltând un model de inteligență artificială (AI) capabil să transforme gândurile în propoziții scrise, fără a necesita implanturi cerebrale. Acest progres se bazează pe scanări noninvazive ale activității cerebrale, utilizând o tehnică numită magnetoencefalografie (MEG), care măsoară câmpurile magnetice generate de impulsurile electrice din creier.

Într-unul dintre studiile recente, cercetătorii de la Meta au reușit să antreneze un model AI care poate descifra semnalele cerebrale și să le transforme în propoziții scrise. Participanții la experiment au fost rugați să tasteze fraze în timp ce activitatea lor cerebrală era monitorizată prin MEG. AI-ul a fost instruit să asocieze modelele de activitate neuronală cu literele și cuvintele tastate, obținând o acuratețe de 68% în recunoașterea corectă a literelor.

Un aspect fascinant al acestui sistem este că, atunci când face greșeli, AI-ul tinde să înlocuiască literele cu altele care sunt apropiate fizic pe o tastatură QWERTY. Acest lucru sugerează că modelul utilizează semnale motorii pentru a prezice ce literă urmează să fie tastată, o descoperire care oferă indicii valoroase despre modul în care creierul controlează mișcările în timpul scrierii.

Cum se formează limbajul în creier?

Cel de-al doilea studiu realizat de aceeași echipă a aprofundat modul în care creierul produce limbajul. Folosind MEG pentru a colecta 1.000 de instantanee pe secundă ale activității cerebrale, cercetătorii au analizat procesul de formare a propozițiilor. Rezultatele au confirmat o ipoteză de lungă durată: creierul descompune treptat înțelesul propozițiilor în unități mai mici, precum cuvinte, silabe și, în final, litere individuale.

Această descoperire demonstrează că reprezentările informației în creier sunt dinamice și se schimbă constant pentru a preveni suprapunerea între cuvinte consecutive. Acest mecanism permite formarea propozițiilor coerente și păstrarea informației pe perioade mai lungi de timp.

Viitorul interfețelor creier-computer

Deși aceste studii sunt încă în fază incipientă și nu au fost încă revizuite de colegi, ele deschid calea pentru dezvoltarea unor interfețe noninvazive creier-computer, care ar putea ajuta persoanele cu leziuni cerebrale sau boli neurodegenerative să comunice mai eficient. În prezent, dispozitivele bazate pe această tehnologie sunt prea voluminoase și sensibile pentru a fi utilizate în afara unui laborator, dar progresele în domeniul magnetoencefalografiei ar putea duce la crearea unor dispozitive portabile în viitor.

Specialiștii consideră că acest domeniu se află la limita capacităților tehnologice actuale, iar aceste studii reprezintă un punct de referință pentru viitoarele inovații. Cu toate acestea, există încă multe provocări de depășit, inclusiv îmbunătățirea acurateței decodării și miniaturizarea echipamentelor necesare.

Dacă tehnologia continuă să evolueze în acest ritm, nu este exclus ca, într-un viitor nu foarte îndepărtat, să putem comunica doar prin puterea gândului, fără a avea nevoie de tastaturi sau dispozitive externe. Acesta ar putea fi unul dintre cele mai mari salturi tehnologice în domeniul comunicării umane.