Haosul din digitalizarea ANAF: Cum au ajuns companiile să muncească part-time pentru stat

Digitalizarea ANAF, unul dintre cele mai mari proiecte de modernizare ale administrației publice din România, continuă să genereze confuzie și probleme în rândul mediului de afaceri. Deși scopul acestor reforme ar fi trebuit să fie reducerea birocrației și eficientizarea raportărilor fiscale, realitatea arată o cu totul altă imagine. În loc de simplitate, companiile se confruntă cu o birocrație digitală care se suprapune peste procedurile vechi, iar responsabilitățile pe care ANAF nu le poate gestiona intern sunt transferate tot către firme.

Un exemplu elocvent în acest sens este sistemul SAF-T (Fișierul standard de control fiscal), care a adus peste 15.000 de notificări către contribuabili în luna august, generând muncă suplimentară și stres pentru companii. În aceste condiții, firmele se simt ca și cum ar fi devenit angajați part-time la ANAF, lucrând pro bono pentru statul român.

SAF-T și birocrația digitală

Sistemul SAF-T a fost implementat ca parte a strategiei de digitalizare a ANAF, cu scopul de a îmbunătăți colectarea datelor fiscale și de a automatiza procesul de raportare. Cu toate acestea, realitatea demonstrează că acest sistem nu este nici pe departe pregătit să funcționeze eficient. Notificările primite de contribuabili semnalează erori și inadvertențe care, de multe ori, nu provin din greșelile firmelor, ci din probleme interne ale ANAF.

Mitel Spătaru, specialist în fiscalitate și partener la Crowe România, atrage atenția asupra faptului că, deși digitalizarea ANAF era necesară și dorită de mediul de afaceri, modul în care aceasta a fost implementată a creat numeroase probleme. Conform acestuia, multe dintre erorile semnalate în notificările trimise către contribuabili sunt cauzate de neconcordanțe în sistemul intern al ANAF, nu de raportările efectuate de firme.

Această situație a generat un paradox: în loc să simplifice raportările fiscale, digitalizarea a adăugat noi sarcini pe umerii companiilor, care trebuie acum să rezolve erorile unui sistem ce ar fi trebuit să fie automatizat și precis. În plus, companiile sunt nevoite să aloce resurse suplimentare pentru a răspunde acestor notificări și pentru a verifica dacă datele furnizate sunt corect prelucrate de ANAF.

RO e-TVA și noi provocări pentru companii

În timp ce companiile se confruntă cu problemele generate de SAF-T, o altă sursă de stres și incertitudine bate la ușă: sistemul RO e-TVA. Antreprenorii și specialiștii din domeniul fiscal se tem că acest sistem va aduce și mai multe complicații, asemănătoare celor cauzate de SAF-T. Mai exact, companiile ar putea fi nevoite să depună eforturi suplimentare pentru a se conforma cerințelor impuse de stat, în loc să se concentreze pe activitățile lor principale.

Spătaru subliniază că în alte state europene, cum ar fi Polonia, digitalizarea sistemelor fiscale a fost implementată treptat, cu o atenție sporită la evitarea destabilizării mediului de afaceri. În România, însă, aceste reforme sunt introduse rapid, fără o pregătire adecvată, ceea ce afectează negativ activitatea companiilor. Protestele recente ale mediului de afaceri, sub sloganul „Fără haos în legislația fiscală”, reflectă frustrarea generală legată de aceste schimbări bruște și de lipsa de predictibilitate în implementarea reformelor fiscale.

În concluzie, digitalizarea ANAF, deși necesară, se dovedește a fi un proces greoi și plin de provocări pentru companii. În loc să simplifice procedurile fiscale, aceasta a adus noi sarcini administrative pentru mediul de afaceri, transformând contribuabilii în „angajați part-time” ai ANAF, care trebuie să rezolve erorile unui sistem încă imperfect.