Guvernele din umbră: Atacurile cibernetice „zero-day” din 2024, armele digitale ale statelor

Într-un peisaj cibernetic tot mai instabil, anul 2024 a fost marcat de o realitate îngrijorătoare: majoritatea atacurilor informatice de tip „zero-day” – cele mai periculoase din arsenalul hackerilor – au fost lansate de grupări sprijinite de guverne. Un raport recent publicat de Google scoate la iveală dimensiunea acestei amenințări globale, relevând implicarea directă a unor state, în special China și Coreea de Nord, în utilizarea acestor vulnerabilități sofisticate în scopuri geopolitice.

Un atac de tip „zero-day” exploatează o vulnerabilitate necunoscută anterior în software sau hardware, oferind atacatorilor acces complet la sistemele compromise. Denumirea provine din faptul că dezvoltatorii produselor vizate nu au avut nici măcar o zi („zero days”) pentru a remedia problema, neavând cunoștință de ea. Aceste vulnerabilități sunt extrem de valoroase pentru că pot fi folosite pentru spionaj, sabotaj digital sau chiar pentru a obține controlul asupra infrastructurii critice.

Conform raportului Google, în 2024 au fost identificate 75 de astfel de exploatări, în scădere față de cele 98 din 2023. Însă, din cele 75, cel puțin 23 au putut fi atribuite cu certitudine grupurilor de hackeri susținute de state. Această proporție indică un accent din ce în ce mai mare pus de guverne pe folosirea războiului cibernetic ca armă strategică.

China, Coreea de Nord și piața neagră a supravegherii digitale

Printre cele 23 de atacuri „zero-day” atribuite în mod clar entităților statale, zece au fost lansate de hackeri aflați în subordinea directă a guvernelor, cinci dintre aceștia fiind conectați la China și alți cinci la Coreea de Nord. Aceste două state sunt deja cunoscute pentru investițiile masive în tehnologia de atac cibernetic, dar raportul Google confirmă că metodele lor devin tot mai avansate și mai greu de detectat.

Pe lângă actorii statali, o parte semnificativă din aceste atacuri provine de la firme comerciale care dezvoltă și vând spyware sofisticat, cel mai notoriu exemplu fiind compania israeliană NSO Group. Aceasta este cunoscută pentru produsul Pegasus, care a fost folosit în repetate rânduri pentru a monitoriza jurnaliști, activiști și politicieni. În raportul Google se menționează că cel puțin opt dintre atacurile „zero-day” au fost lansate cu ajutorul unor astfel de instrumente comerciale, vândute de firme care afirmă că oferă serviciile lor doar guvernelor.

Această dublă realitate – a atacurilor inițiate de guverne și a celor facilitate de industria privatizată a supravegherii – arată că frontul cibernetic nu mai este doar un domeniu al hackerilor independenți, ci devine un teren de luptă geopolitic reglementat de interese naționale și bani mulți.

Țintele preferate: telefoanele și browserele noastre

Un alt aspect important semnalat în raport este schimbarea profilului țintelor. Dacă în trecut multe atacuri „zero-day” erau concentrate pe infrastructura critică sau sisteme guvernamentale, în 2024, cele mai multe astfel de exploatări au avut ca țintă directă produsele de consum: telefoanele mobile și browserele.

Această schimbare de tactică are o logică strategică. Prin compromiterea telefoanelor și a browserelor, atacatorii pot accesa rapid date personale, comunicații sensibile, parole și informații bancare. În plus, controlul asupra unui smartphone poate oferi atacatorului acces la microfon, cameră, locație GPS și întreaga viață digitală a utilizatorului.

Mai mult, telefoanele mobile sunt folosite de toți, inclusiv de jurnaliști, activiști politici sau oficiali guvernamentali. Accesarea unui astfel de dispozitiv oferă posibilități vaste de spionaj sau manipulare, fără a declanșa alerte sau suspiciuni.

Raportul Google atrage atenția asupra unui paradox periculos: cu cât devenim mai conectați și dependenți de tehnologie, cu atât suprafața noastră de atac devine mai largă. Într-un context în care atacurile „zero-day” sunt folosite din ce în ce mai mult ca arme de război informațional, securitatea digitală nu mai este o opțiune, ci o condiție de supraviețuire.

În concluzie, 2024 a demonstrat că atacurile cibernetice de tip „zero-day” nu mai sunt simple instrumente tehnice, ci pârghii geopolitice sofisticate, utilizate de guverne pentru a-și extinde influența sau pentru a-și spiona adversarii. Raportul Google arată că nu mai vorbim doar de hackeri izolați în camere întunecate, ci de strategii naționale care transformă codul sursă în armă. Utilizatorii de rând, companiile și instituțiile trebuie să conștientizeze acest pericol și să-și consolideze apărarea digitală, pentru că viitorul securității globale va fi, fără îndoială, cibernetic.