Google, tot mai aproape de o înfrângere juridică istorică în UE. Inteligența artificială devine noul front de luptă

Un consilier al Curții de Justiție a UE recomandă respingerea apelului Google împotriva unei amenzi de 4,1 miliarde de euro, în timp ce compania se confruntă și cu presiunea crescândă a AI.

Google se află într-un nou impas juridic în relația sa tensionată cu Uniunea Europeană. Radu Puiu, analist în cadrul XTB, atrage atenția asupra unei recomandări recente a avocatului general al Curții de Justiție a UE, Juliane Kokott, care susține că apelul depus de Google împotriva unei amenzi antitrust de 4,1 miliarde de euro este nefondat.

Opinia cu pricina, deși nu este obligatorie, este adesea urmată de instanță, ceea ce înseamnă că gigantul tehnologic se apropie de o înfrângere juridică de proporții.

De unde a început, de fapt, conflictul dintre Google și autoritățile din Europa

Amenda în cauză a fost aplicată de Comisia Europeană în 2018, pe motiv că Google ar fi condiționat accesul producătorilor de smartphone-uri la sistemul de operare Android de preinstalarea motorului său de căutare și a browserului Chrome.

Având în vedere cota globală de piață a Android, estimată la 75%, UE a considerat că această practică limitează concurența și încalcă legislația antitrust.

Tribunalul UE a susținut în mare parte decizia Comisiei în 2022, însă Google a formulat un apel la Curtea de Justiție.

Compania și-a argumentat poziția susținând că Apple exercită presiune concurențială reală, dar acest raționament a fost respins de avocatul general ca fiind „ineficient”, mai ales în contextul în care Google beneficiază de efectele de rețea generate de poziția sa dominantă în ecosistemul Android.

Mai mult decât o simplă amendă: UE rescrie regulile de funcționare a platformelor

Cazul nu este singular. Amenda de 4,1 miliarde face parte dintr-un efort susținut al Comisiei Europene de a limita practicile anticoncurențiale ale marilor companii tech.

În total, Google a fost sancționat cu peste 8,2 miliarde de euro în Europa în ultimul deceniu, pentru comportamente ce variază de la abuzul de poziție dominantă în publicitatea online până la restricționarea opțiunilor utilizatorilor Android.

În replică, un purtător de cuvânt al Google a afirmat că recomandarea instanței ar putea descuraja investițiile în platforme deschise și ar afecta negativ atât utilizatorii Android, cât și partenerii și dezvoltatorii.

Uniunea Europeană, spre deosebire de Statele Unite, abordează aceste cauze nu doar din perspectiva protecției consumatorilor, ci ca parte a unui efort de limitare a controlului structural asupra infrastructurii digitale.

În viziunea Bruxelles-ului, platformele nu mai sunt tratate doar ca simple servicii, ci ca entități care modelează ecosisteme economice și sociale întregi.

Între timp, Google se confruntă cu o altă provocare majoră: ascensiunea fulminantă a inteligenței artificiale. Potrivit companiei de cercetare Gartner, până în 2026, căutările tradiționale pe internet ar putea scădea cu 25%, pe măsură ce utilizatorii migrează spre instrumente AI mai rapide și mai intuitive.

Google a început deja să integreze AI în motorul propriu de căutare, dar presiunea este mare, nu doar din partea reglementatorilor, ci și a pieței.