Tehnologie

Google nu vrea să-ți verifice vârsta în magazinele de aplicații, dar există o explicație. Unde este înșelătoria

Într-o lume digitală în care protejarea minorilor devine o prioritate tot mai clară pentru guverne și societăți, propunerile pentru verificarea vârstei în magazinele de aplicații par o soluție evidentă. Cu toate acestea, Google – urmată de Apple – a respins oficial această idee, susținând că este nu doar ineficientă, ci și potențial dăunătoare pentru intimitatea utilizatorilor. În spatele acestui refuz stau atât considerente tehnice, cât și implicații legale, dar și o luptă de influență între giganții tehnologici și autoritățile europene.

Verificarea vârstei, între intenție bună și risc major

Inițiativa presupune ca toți utilizatorii să-și confirme vârsta direct în magazinul de aplicații – Google Play sau App Store – înainte de a descărca aplicații. În teorie, măsura ar simplifica efortul de control parental și ar limita accesul minorilor la conținut neadecvat. Meta (compania care deține Facebook și Instagram) este unul dintre principalii susținători ai ideii, susținând că adolescenții folosesc în medie 44 de aplicații pe săptămână, ceea ce face imposibilă o verificare punctuală la fiecare descărcare.

Google, însă, consideră această măsură „înșelătoare” . Principalul argument? Ar presupune transmiterea de date sensibile despre vârstă și identitate către milioane de dezvoltatori de aplicații, care, de regulă, nu au nevoie de astfel de informații pentru funcționarea aplicațiilor. Această colectare ar fi nu doar inutilă, ci și periculoasă pentru intimitatea copiilor și a utilizatorilor în general.

Poziția Apple și riscurile infrastructurale

Apple s-a raliat poziției Google. Într-un document emis anterior, compania din Cupertino a precizat că verificarea vârstei ar trebui să aibă loc la nivelul fiecărei aplicații în parte și nu în întreg ecosistemul magazinului. Aceasta ar respecta principiile descentralizării și ar preveni expunerea în masă a datelor personale.

Atât Google cât și Apple avertizează că impunerea unui sistem unitar de verificare ar permite dezvoltatorilor să își transfere responsabilitatea legală în privința protecției minorilor către platforme, eschivându-se astfel de la obligațiile impuse de Regulamentul european privind serviciile digitale (DSA) . Mai mult, implementarea unei astfel de măsuri ar aduce schimbări problematice infrastructurii web, afectând modul descentralizat de funcționare a internetului.

Meta și presiunea publică în Europa

De partea cealaltă, Meta face presiuni pentru introducerea unei verificări unice a vârstei, sub forma unei campanii publicitare active în UE. Argumentul companiei este comoditatea părinților, care nu ar mai fi nevoiți să valideze vârsta copilului pentru fiecare aplicație.

Campania Meta vine pe fondul unei presiuni tot mai mari în Europa pentru protejarea minorilor online. Franța, Spania și Grecia cer reglementări clare și mai dure. Emmanuel Macron chiar a anunțat posibilitatea interzicerii accesului copiilor sub 15 ani la rețelele sociale, dacă UE nu va lua măsuri concrete în lunile următoare.

Cine ar trebui să protejeze copiii în online?

În centrul disputei rămâne o întrebare fundamentală: cine este responsabil pentru siguranța copiilor în mediul digital? Platformele precum Google și Apple susțin că dezvoltatorii ar trebui să gestioneze verificarea vârstei, în timp ce Meta cere o reglementare generală, la nivelul infrastructurii de distribuție.

Pentru utilizatori, miza este și mai mare: între protecția reală a minorilor și riscul unei supravegheri digitale excesive, linia devine tot mai subțire.