Google ignoră avertismentele Comisiei Europene. Ce se întâmplă cu ”adevărul” pe YouTube și Google Search, prioritățile gigantului

Google a intrat în conflict deschis cu Uniunea Europeană (UE), refuzând să implementeze regulile stricte de fact checking propuse pentru platformele YouTube și Google Search. Această poziție marchează un moment tensionat între gigantul tehnologic și reglementatorii europeni, în special în contextul noilor reguli introduse prin Digital Services Act (DSA).

UE a insistat ca Google să colaboreze cu organizații externe pentru a verifica informațiile distribuite pe platformele sale, dar compania americană a ales o abordare diferită, optând pentru propriile soluții de moderare a conținutului. Decizia Google ridică întrebări serioase despre modul în care giganții tehnologici tratează problema dezinformării și despre echilibrul fragil între inovație și reglementare.

De ce refuză Google să implementeze fact checking extern?

Conform Codului de Practici Contra Dezinformării adoptat de UE, platformele digitale ar trebui să colaboreze cu organizații independente pentru verificarea informațiilor. Google, deși a semnat un draft al acestui cod în 2022, a decis să se retragă din acest angajament. Compania a justificat decizia prin faptul că preferă să își dezvolte propriile instrumente și strategii de moderare, considerate mai eficiente.

Printre soluțiile propuse de Google se numără:

Unelte avansate de moderare pentru YouTube și Google Search;
Notițe contextuale similare cu „Community Notes” de pe alte platforme;
Watermarking Synth ID, menit să semnalizeze conținutul generat cu inteligență artificială;
Alerte privind conținutul manipulat sau potențial fals.

În timp ce Google susține că aceste măsuri au avut un impact semnificativ în reducerea dezinformării, autoritățile europene consideră că lipsa colaborării cu fact checkeri independenți reduce transparența și încrederea în proces.

Ce impact are decizia Google asupra relației cu UE?

Refuzul Google de a respecta regulile UE riscă să atragă sancțiuni și presiuni suplimentare. Spre deosebire de Meta, care a renunțat complet la fact checking pe Facebook, Google a încercat să adopte o poziție mai flexibilă, dar refuzul de a colabora cu organizații externe este perceput ca un semnal de sfidare.

Uniunea Europeană a transformat recent Codul de Practici Contra Dezinformării dintr-un set de reguli voluntare într-o cerință obligatorie prin Digital Services Act (DSA). Acest act legislativ urmărește să reglementeze modul în care platformele digitale gestionează dezinformarea și conținutul dăunător. Deși alte companii precum Adobe, Microsoft, TikTok și Twitch au semnat acest cod, Google se poziționează ca un jucător care preferă soluțiile interne.

Care sunt prioritățile Google în lupta cu dezinformarea?

În loc să integreze fact checking extern, Google se bazează pe tehnologiile proprii, subliniind eficiența sistemului de moderare al Google Search. Kent Walker, președintele de afaceri globale al Google, a declarat că instrumentele companiei au redus dezinformarea semnificativ, mai ales în timpul perioadelor electorale sensibile.

Cu toate acestea, critici susțin că soluțiile interne ale Google pot fi insuficiente pentru a combate dezinformarea sistematică, mai ales în absența transparenței pe care o oferă organizațiile independente. Faptul că UE cere colaborarea cu fact checkeri externi reflectă dorința de a avea un control mai strict asupra informațiilor distribuite pe platformele digitale.

Ce urmează?

Decizia Google de a ignora cerințele UE ar putea genera consecințe serioase, inclusiv amenzi substanțiale. Uniunea Europeană va trebui să stabilească dacă soluțiile propuse de Google sunt suficiente pentru a respecta cerințele DSA sau dacă vor fi impuse măsuri suplimentare pentru a forța compania să colaboreze cu organizații externe.

Această situație pune în lumină tensiunea tot mai mare dintre reglementările europene și companiile tehnologice americane. În timp ce UE își dorește un control mai strict asupra dezinformării, Google insistă pe autonomia sa în dezvoltarea tehnologiilor și strategiilor proprii. Rămâne de văzut dacă acest conflict va duce la un compromis sau la o confruntare mai dură între cele două părți.