Tehnologie

Google a dat, Google a luat: inteligența artificială „mănâncă” traficul site-urilor de știri, iar presa rămâne fără cititori

Într-o lume tot mai dependentă de informație în timp real, presa online se confruntă cu o criză majoră de trafic. Cea mai recentă amenințare vine chiar din partea unui aliat de altădată: Google. Dacă până acum motorul de căutare aducea milioane de cititori zilnic către publicațiile online, acum, cu noile tehnologii de inteligență artificială integrate în motorul său de căutare, el livrează direct răspunsurile căutate de utilizatori, fără ca aceștia să mai fie nevoiți să dea click pe un link, scrie publicația Forbes.com.

Peste 60% din căutări se opresc la prima pagină

Potrivit datelor publicate recent de FIS Global și citate de mai multe platforme internaționale, peste 60% dintre căutările realizate pe Google nu se mai finalizează cu accesarea unui site. Aceste „zero-click searches” devin noua normă într-o eră în care AI-ul extrage și sintetizează conținutul din sursele online pentru a oferi răspunsuri concise în bara de căutare.

Pentru cititor este comod. Pentru presă este devastator. În contextul în care modelul de business al publicațiilor se bazează pe trafic pentru a genera venituri din publicitate, pierderea utilizatorilor care nu mai ajung efectiv pe site se traduce prin scăderi dramatice de venit.

Vezi și: Cum să înlocuiești Google Search cu ChatGPT și Perplexity în Chrome: ghidul folosirii AI pentru a găsi informații mai relevante pe internet

AI-ul, de la aliat la amenințare

Inițial, introducerea AI-ului părea o oportunitate pentru publicațiile care sperau că motorul de căutare le va recomanda conținutul mai inteligent. Realitatea s-a transformat rapid într-un coșmar: fragmente tot mai ample de text preluate automat de Google SGE (Search Generative Experience) oferă utilizatorului tot ce are nevoie înainte să apese un link. Din acest motiv, multe publicații americane și europene au încetat să mai furnizeze conținut complet robotului de indexare.

De asemenea, se ridică tot mai frecvent întrebarea dacă aceste practici nu reprezintă, de fapt, o formă de concurență neloială: platformele folosesc munca redacțiilor fără a le recompensa direct. Tot mai multe voci din industrie cer acum intervenția autorităților de reglementare și a legislativului european.

Ce poate face presa?

Soluțiile nu sunt simple. Unele publicații au ales să blocheze accesul AI-ului la conținut, altele mizează pe conținut exclusiv, newslettere și comunități private. Tot mai populară este abordarea modelului cu plată, care mizează pe fidelizarea unui nucleu restrâns, dar loial de cititori.

În paralel, este necesar ca marile motoare de căutare să fie trase la răspundere și să contribuie la finanțarea ecosistemului informațional din care se hrănesc. Fără o presă independentă și funcțională, democrațiile și societatea în ansamblu rămân vulnerabile.

Iar dacă nici Google nu mai dă click, cine o va face?