Femeile și abuzul digital din 2025 – cum le apără legea viața privată. Ce drepturi au, ce posibilități de a-și apăra intimitatea

Tehnologia din era digitală a făcut posibilă o formă de agresiune greu de controlat: transformarea vieții private în conținut public fără acordul persoanei vizate. Iar victimele sunt, în proporție covârșitoare, femeile. În România, abuzurile digitale, precum fotografierea pe ascuns, distribuirea de imagini sexualizate generate cu ajutorul AI sau umilirea online, sunt reglementate cu dificultate de legislația penală actuală, lăsând victimele într-o zonă gri juridică.

Forumul care a tras un semnal de alarmă național

În 2025, un caz de abuz digital organizat a ieșit la iveală: un forum online unde mii de fotografii cu femei surprinse fără acordul lor, în spații publice și private, erau publicate, uneori modificate digital pentru a le sexualiza sau umili. Multe dintre aceste imagini au fost generate sau manipulate cu AI (deepfake), iar caracterul sistematic și anonim al acțiunilor a făcut imposibilă identificarea autorilor, în ciuda gravității faptelor.

Actualul Cod penal român incriminează violarea vieții private doar dacă fapta are loc în „locuință” sau într-un spațiu echivalent cu aceasta, ceea ce exclude automat majoritatea scenariilor în care femeile sunt urmărite și fotografiate pe stradă, în transportul public sau în spații comerciale. Mai mult, distribuirea acestor imagini este incriminată doar în anumite condiții specifice, cum ar fi caracterul nud al conținutului sau raportul personal între victimă și autor.

Ce spune legea română despre imaginea ta și unde apar breșele

În teorie, art. 226 din Codul penal oferă un instrument de protecție a vieții private, dar aplicarea sa este restrânsă. Instanțele au stabilit că noțiunile de „locuință” sau „încăpere” nu includ vestiarele, sălile de așteptare sau alte spații cu grad mediu de intimitate. Prin urmare, captarea de imagini fără acord într-un salon cosmetic, într-un autobuz sau pe o plajă nu intră sub protecția penală actuală.

Și mai problematică este lipsa unei reglementări penale clare pentru distribuirea imaginilor alterate digital (deepfake) în scop sexualizant. Nici hărțuirea (art. 208) și nici legislația privind datele personale (GDPR) nu oferă o protecție suficientă – una e contravențională, cealaltă civilă. Iar când agresorii sunt anonimi sau organizați în comunități online obscure, tragerea lor la răspundere devine aproape imposibilă.

În lipsa unui mecanism clar care să permită demararea acțiunii penale din oficiu, victimele trebuie să depună plângeri, să identifice singure agresorii și să suporte expunerea publică în timpul procesului. Or, multe dintre ele fie nu știu că imaginea le-a fost abuzată, fie aleg să nu o facă din rușine sau teamă.

Ce e de făcut: soluții legislative și sociale

Experții atrag atenția că România trebuie să își actualizeze legislația penală, prin:

extinderea art. 226 pentru a acoperi spațiul public;
incriminarea explicită a captării și prelucrării de imagini în scop sexualizant fără acord;
sancționarea distribuirii deepfake-urilor sexuale, indiferent dacă imaginea e nudă sau nu;
reglementarea pornirii acțiunii penale din oficiu în cazurile grave de abuz digital.

În paralel, este necesară responsabilizarea platformelor digitale care găzduiesc sau facilitează astfel de conținuturi. Fără măsuri rapide de eliminare a materialelor abuzive și blocarea celor care le postează, aceste forumuri rămân spații sigure pentru agresori și extrem de periculoase pentru victime.

Mai mult, educația publică privind consimțământul digital, hărțuirea online și dreptul la imagine trebuie să devină parte a discursului social. Atât în școli, cât și în campanii publice, trebuie explicat clar că folosirea abuzivă a imaginilor, chiar și într-un „meme” sau „glumă”, poate avea consecințe devastatoare.

Concluzie

Femeile din România sunt expuse, în 2025, unor riscuri digitale reale și în continuă diversificare. De la forumuri obscure la AI generativ, pericolele care vizează imaginea, demnitatea și viața lor privată se multiplică. Iar legea, așa cum este acum, nu le protejează suficient. Fără o reformă legislativă clară și adaptată noilor tehnologii, statul român riscă să rămână un simplu observator al degradării continue a spațiului digital, în loc să devină un apărător activ al demnității umane, conform Legal Badger.