Europa devine mai blândă în privința restricțiilor inteligenței artificiale, industria tech o cere

După ce Uniunea Europeană a adoptat, în 2023, primul set de reguli din lume dedicate reglementării riscurilor inteligenței artificiale, Bruxelles-ul dă acum semne că este dispus să îndulcească legislația. Sub presiunea marilor companii din domeniul tehnologiei, Comisia Europeană a anunțat că ia în calcul simplificarea unora dintre cerințele administrative ale așa-numitului AI Act, într-un efort de a încuraja investițiile și inovația pe continent, scrie Politico.

Bruxelles-ul încearcă să calmeze industria

Henna Virkkunen, responsabila Comisiei pentru dosarele digitale, a declarat în fața Parlamentului European că Executivul european rămâne „angajat” față de obiectivele de bază ale legislației AI, dar recunoaște că este nevoie de un mediu „mai rapid și mai simplu” pentru a stimula dezvoltarea tehnologică în Europa.

„Dacă vrem să atragem investiții în AI, trebuie să ne asigurăm că oferim un cadru mai agil decât cel pe care îl avem acum”, a spus Virkkunen, subliniind că unele obligații de raportare ar putea fi eliminate.

Această poziție vine după ce, în februarie, Comisia Europeană a renunțat la un plan de a introduce reguli stricte de răspundere juridică în cazul daunelor cauzate de AI — o măsură considerată de mulți ca fiind un compromis în fața industriei.

Presiuni crescânde din partea companiilor de top

Lobby-ul industriei tech s-a intensificat în ultimele luni, mai ales în contextul noilor tensiuni comerciale generate de politica tarifară a Statelor Unite. Organizații precum Computer & Communications Industry Association (CCIA) au salutat inițiativa Comisiei ca „un prim pas” spre simplificare, dar cer „mai mult curaj”.

Companii majore precum OpenAI, reprezentată la Bruxelles de principalul său lobbyist Chris Lehane, au cerut în mod repetat reguli „simple și previzibile”. John Collison, cofondatorul companiei Stripe, a criticat în termeni duri actuala legislație, numind-o o „reglementare preventivă a unor riscuri speculative”.

O zonă sensibilă rămâne cea a modelelor AI de uz general, precum GPT (OpenAI) sau Gemini (Google), unde regulile propuse sunt percepute de industrie ca fiind prea rigide și greu de implementat.

O dezbatere care se anunță din nou tensionată

Deși Comisia Europeană evită termenul de „revizuire legislativă”, un înalt oficial al instituției a confirmat că „nimic nu este exclus” în ceea ce privește ajustarea AI Act până la finalul anului. Bruxelles-ul va consulta industria pentru a identifica zonele în care incertitudinea legislativă frânează dezvoltarea și adoptarea tehnologiei.

Totuși, vocile din societatea civilă avertizează că această relaxare a reglementărilor ar putea submina chiar obiectivele inițiale ale legislației: protejarea drepturilor fundamentale și limitarea riscurilor asociate cu AI.

„Simplificarea nu trebuie să însemne dereglamentare”, a declarat Maximilian Gahntz, expert în politici AI la Mozilla, subliniind că eficiența AI Act nu trebuie compromisă pentru a mulțumi interesele economice.

Ce urmează pentru AI în Europa?

În contextul unei competiții globale acerbe în domeniul inteligenței artificiale, Europa încearcă să găsească un echilibru între protecția cetățenilor și susținerea inovației. Pe de o parte, reglementările stricte au fost menite să pună oamenii pe primul loc. Pe de altă parte, relaxarea acestora ar putea deveni o necesitate strategică, în fața ritmului accelerat cu care SUA și China avansează în domeniul AI.

Oricare va fi direcția, este clar că lupta pentru modelarea viitorului inteligenței artificiale în Europa abia începe. Iar în acest joc de influență, nu doar reglementările, ci și valorile de la care ele pornesc vor fi puse la încercare.