Cutremur digital în Europa: prima țară care interzice complet AI-ul chinezesc în instituțiile publice
Într-o decizie care marchează un moment de cotitură pentru politicile digitale europene, Cehia a devenit prima țară de pe continent care interzice oficial utilizarea inteligenței artificiale provenite din China în cadrul tuturor instituțiilor publice. Ținta directă a interdicției este startup-ul chinez DeepSeek, unul dintre cei mai activi dezvoltatori de modele lingvistice și aplicații AI, acuzat de autoritățile cehe că ar reprezenta un risc major pentru securitatea cibernetică a statului.
Această decizie vine într-un context tensionat la nivel global, în care tehnologiile AI devin nu doar instrumente de productivitate, ci și pârghii de influență geopolitică. Pe fondul suspiciunilor tot mai accentuate privind rolul companiilor chineze în ecosistemele digitale occidentale, Cehia devine pionierul unei mișcări de apărare digitală națională — mișcare ce ar putea inspira alte state membre UE să ia măsuri similare.
Cine este DeepSeek și de ce a devenit ținta Pragăi
DeepSeek este un startup chinez din domeniul inteligenței artificiale, cunoscut pentru dezvoltarea unor modele lingvistice de tip LLM (Large Language Model), cu capabilități comparabile cu cele ale giganților occidentali precum OpenAI sau Anthropic. Într-un timp relativ scurt, DeepSeek a reușit să atragă investiții semnificative și să devină furnizor de soluții AI pentru multiple sectoare, inclusiv educație, administrație și sănătate.
Tocmai această expansiune rapidă a ridicat semnale de alarmă în rândul autorităților cehe. Guvernul a invocat risc de infiltrare, colectare de date sensibile și posibile breșe de securitate națională. Deși nu au fost prezentate public dovezi concrete privind activități de spionaj digital sau acces neautorizat, decizia reflectă o precauție politică și tehnologică specifică unui context geopolitic în care încrederea în infrastructura digitală devine o miză esențială pentru siguranța unui stat.
Mai mult, oficialii de la Praga au subliniat că, în ciuda avansului tehnologic al companiei, codul sursă și modul de operare al modelelor DeepSeek nu oferă suficientă transparență pentru a permite o integrare sigură în infrastructura digitală a statului. În acest sens, interdicția se aplică nu doar produselor AI dezvoltate direct de DeepSeek, ci și oricăror servicii și aplicații care le încorporează.
Un precedent european: izolare tehnologică sau protecție națională?
Cehia nu este prima țară care manifestă îngrijorare față de soluțiile digitale din China, dar este prima care ia o măsură oficială și completă împotriva AI-ului chinezesc în instituțiile publice. În ultimii ani, au existat diverse controverse legate de companii precum Huawei sau TikTok, însă acestea s-au materializat mai ales în restricții parțiale, nu în interdicții totale.
Decizia cehă se poate interpreta atât ca un act de autoapărare digitală, cât și ca o declarație politică de apartenență și loialitate la blocul occidental. Prin această măsură, Praga se alătură statelor care cer independență tehnologică față de actori percepuți ca fiind incompatibili cu valorile și standardele de securitate europene.
Această mișcare va avea cu siguranță consecințe diplomatice. Este posibil ca Beijingul să interpreteze gestul ca o lovitură directă la adresa influenței sale tehnologice, în special într-un moment în care China încearcă să-și impună modelele AI pe piețele internaționale. Totodată, exemplul Cehiei va pune presiune pe alte guverne europene, mai ales în Europa Centrală și de Est, să analizeze și ele gradul de dependență de tehnologiile de origine chineză.
Ce urmează după această decizie: o Europă cu AI “de bloc”?
Este inevitabil ca decizia Cehiei să genereze un efect de domino în rândul statelor europene preocupate de suveranitatea digitală. Într-un moment în care Uniunea Europeană elaborează politici și reglementări stricte privind utilizarea inteligenței artificiale, această interdicție poate accelera formarea unui „bloc AI european”, unde doar tehnologiile dezvoltate în spațiul UE sau de aliații săi tradiționali (SUA, Japonia, Coreea de Sud) vor fi considerate sigure pentru instituții publice.
Un alt scenariu posibil este apariția unor standarde comune de auditare a modelelor AI, în care transparența codului sursă și a datelor de antrenament va deveni o condiție obligatorie. În lipsa acestor măsuri, interdicțiile punctuale, precum cea din Cehia, vor deveni mai frecvente și mai răspândite.
Pe termen lung, asistăm probabil la fragmentarea ecosistemului global de AI în sfere de influență geopolitică. Modelul occidental, bazat pe reguli democratice și transparență, va intra într-o competiție directă cu modelul chinez, caracterizat de control centralizat și opacitate. Iar în această bătălie a viitorului digital, decizia Cehiei ar putea fi doar primul pas dintr-o lungă serie de alegeri dificile pentru Europa.
