Cum vrea inteligența artificială să „vorbească” cu animalele. În Marea Britanie se construiește un centru științific dedicat
Un proiect științific ambițios va lua startul în această toamnă la Londra, unde cercetătorii vor încerca să afle, cu ajutorul inteligenței artificiale, ce gândesc și ce simt animalele. Centrul Jeremy Coller pentru Senzația Animală, găzduit de prestigioasa London School of Economics, își va începe activitatea oficial pe 30 septembrie 2025 și își propune să exploreze conștiința non-umană, de la câini și pisici până la insecte și cefalopode.
Noua instituție, susținută printr-o finanțare de 4 milioane de lire sterline, va reuni experți din domenii extrem de diverse: neuroștiință, psihologie comparativă, biologie evolutivă, științe comportamentale, drept, economie, filosofie, științe veterinare și, desigur, inteligență artificială. Una dintre cele mai ambițioase direcții de cercetare vizează dezvoltarea unor modele AI care să faciliteze „dialogul” între oameni și animalele de companie – un obiectiv fascinant, dar care vine și cu numeroase riscuri, scrie publicația bitanică The Guardian.
Inteligența artificială ar putea „traduce” emoțiile animalelor, dar cu limite etice
Directorul centrului, profesorul Jonathan Birch, avertizează că dezvoltarea unor aplicații de „traducere” pentru animale ar putea degenera rapid într-un spectacol de iluzii plăcute, dar deconectate de realitate. „AI-ul este adesea construit să genereze răspunsuri care îi mulțumesc pe utilizatori, nu care reflectă adevărul. Dacă acest principiu este aplicat în comunicarea cu animalele, poate duce la rezultate dezastruoase pentru bunăstarea lor”, explică el.
Un exemplu concret este anxietatea de separare la câini: stăpânii vor să creadă că animalul lor e bine când rămâne singur, iar o aplicație AI ar putea oferi această confirmare, chiar dacă realitatea este diferită. În acest context, Birch subliniază urgența dezvoltării unor cadre etice și de reglementare pentru utilizarea inteligenței artificiale în raport cu animalele.
Centrul își propune să colaboreze cu ONG-uri, organizații de protecție a animalelor și instituții internaționale pentru a redacta ghiduri și coduri de bune practici, cu scopul de a fi implementate pe scară globală. Reglementarea este considerată vitală într-un moment în care AI-ul avansează rapid în agricultură, transport și alte domenii care implică interacțiunea cu animale.
Pisică și câine. (Foto: Unsplash)
De la pisici și câini la caracatițe și crabi: cine sunt „pacienții” acestui proiect
O caracteristică remarcabilă a centrului Jeremy Coller este interesul său pentru o varietate foarte mare de specii. Cercetările nu se vor limita la mamiferele domestice, ci vor include și organisme evolutiv foarte îndepărtate, precum insecte, crabi sau sepii. Birch este deja cunoscut pentru contribuția sa la extinderea Legii britanice privind bunăstarea animalelor, care a inclus pentru prima dată în mod explicit cefalopodele și crustaceele decapode.
Profesorul Jeff Sebo, de la Universitatea din New York, consideră că acest domeniu de cercetare este „printre cele mai importante, dificile și ignorate de către societate”. „Oamenii influențează viața a milioane de specii, de multe ori fără să fie conștienți”, spune el.
Cercetările ar putea avea implicații uriașe și în alte domenii. Profesorul Kristin Andrews, membră a consiliului științific al centrului, speră că studiul conștiinței la animale ne va apropia de înțelegerea conștiinței umane – o enigmă științifică fundamentală. În mod paradoxal, ea crede că studiul sistemelor „simple” ar putea duce la mari descoperiri în neurologie și medicină.
Animale.
Între progres tehnologic și responsabilitate morală
Proiectul vizează și schimbarea mentalităților sociale față de animale. Dr. Kristof Dhont, alt membru al echipei, atrage atenția asupra prăpastiei dintre ceea ce cred oamenii despre animale și comportamentele lor reale față de ele. „Mulți spun că iubesc animalele, dar participă la sisteme și obiceiuri care le provoacă suferință. De exemplu, resping carnea cultivată, deși recunosc că ar salva vieți.”
Finanțatorul proiectului, filantropul Jeremy Coller, spune că viziunea sa este de a combate ceea ce el numește „speciismul” uman. „Așa cum Piatra din Rosetta a descifrat hieroglifele egiptene, sunt convins că AI-ul poate debloca secretele interacțiunii dintre oameni și animale”, spune el.
