Criptografia, sub asediu: ce riscăm dacă vine cu adevărat apocalipsa cuantică

Calculatoarele cuantice au început să se strecoare din domeniul teoretic în cel aplicat, iar întrebarea care plutește în aer nu mai este „dacă”, ci „când” vor deveni suficiente de puternice încât să ne pună în pericol securitatea digitală. Într-o eră în care totul, de la conversațiile pe WhatsApp la plățile cu cardul, se bazează pe criptografie, gândul că aceste coduri ar putea fi sparte într-o clipă de un computer cuantic îți poate da fiori.

Tot mai multe voci din lumea științei, tehnologiei și securității informatice avertizează că momentul în care criptografia actuală va deveni depășită se apropie. Sau cel puțin așa pare. Dar cât este adevăr și cât este alarmism exagerat? Hai să descifrăm împreună nivelul real de amenințare și să înțelegem ce pași concreți se fac pentru a preveni un colaps digital global.

Computerele cuantice bat la ușă: ne așteaptă o apocalipsă digitală?

Majoritatea interacțiunilor tale online sunt, fără ca tu să îți dai seama, protejate de criptografie. Te conectezi la Wi-Fi, trimiți un mesaj criptat pe Signal, faci o tranzacție cu criptomonede sau plătești online. Toate aceste procese depind de algoritmi matematici care ar fi imposibil de spart de computerele clasice – dar nu și, teoretic, de cele cuantice.

În ultimii ani, cercetătorii au avertizat că tehnologia cuantică ar putea face ca metodele criptografice actuale să pară rudimentare. De exemplu, dacă în trecut se estima că un computer cuantic ar avea nevoie de 20 de milioane de qubiți și opt ore de procesare pentru a sparge un cod RSA, noi estimări reduc această cerință la un milion de qubiți și un timp semnificativ mai scurt. Practic, s-ar trece de la imposibil la probabil într-o singură generație de tehnologie.

Aici nu e vorba doar de pericole teoretice. Dacă un astfel de calculator ar deveni funcțional mâine, un hacker ar putea accesa retroactiv conversațiile criptate de până acum, ar putea fura bani, destabiliza bănci și ar compromite date medicale, guvernamentale și militare. Într-o astfel de lume, încrederea în mediul digital ar dispărea ca prin farmec.

Totuși, trebuie precizat că, momentan, aceste scenarii țin mai mult de speculație decât de realitate imediată. Chiar și cei mai avansați jucători din industrie, cum este IBM, au reușit să ajungă la performanțe de aproximativ 1.000 de qubiți. Dar acești qubiți sunt încă instabili, plini de erori și greu de scalat în sistemele reale de calcul.

Ce ne poate salva: criptografia post-cuantică și cursa contra cronometru

Partea pozitivă este că specialiștii în securitate nu stau degeaba. Instituții precum NIST (National Institute of Standards and Technology) din SUA au inițiat deja standardizarea unor noi algoritmi de criptografie capabili să reziste și în fața unui atac cuantic.

Această „criptografie post-cuantică” este gândită pentru a fi compatibilă cu infrastructura existentă, dar suficient de robustă încât să nu poată fi spartă nici de un calculator cu un milion de qubiți. Este o cursă contra cronometru: vom reuși să migrăm la noile standarde înainte ca un computer cuantic suficient de puternic să devină realitate?

Experții din domeniu estimează că trecerea la criptografia post-cuantică trebuie să înceapă cu pași concreți până în 2028, iar până în 2035 toate sistemele critice ar trebui să fie deja migrate. Este o perioadă de tranziție delicată, în care trebuie să inventariem toate metodele actuale, să le înlocuim treptat și să educăm utilizatorii și instituțiile despre riscurile viitoare.

Guvernele au început să colaboreze cu marile companii de tehnologie pentru a se pregăti din timp. Microsoft, Google și Amazon sunt doar câteva dintre companiile care testează deja implementarea noilor algoritmi în produsele lor. Chiar și sistemele de criptare a emailurilor, certificatele digitale de pe site-uri sau aplicațiile bancare mobile vor trebui adaptate.

Paradoxal, criptografia simetrică – considerată până de curând „cea mai simplă” – este mai ușor de întărit împotriva computerelor cuantice. Asta înseamnă că, în multe cazuri, nu trebuie să reinventăm roata, ci doar să folosim chei mai lungi și metode mai solide.

Ce poți face tu, concret, ca să nu fii prins pe picior greșit

Deși tranziția la criptografia post-cuantică va fi în mare parte invizibilă pentru tine, există câteva lucruri simple pe care le poți face pentru a fi pregătit pentru era cuantică.

În primul rând, fii atent la actualizările software. Sistemele de operare, aplicațiile de mesagerie, antivirusul și chiar browserul web vor începe, treptat, să adopte noile standarde. Nu amâna update-urile – ele pot conține protecții esențiale.

Apoi, evită să folosești aplicații obscure care nu oferă suport criptografic avansat sau nu sunt menținute activ de dezvoltatori. În contextul unei amenințări cuantice, acele aplicații ar putea deveni ușa din spate către datele tale personale.

Dacă ești administrator de sistem sau lucrezi în IT, este esențial să urmărești noutățile din domeniul securității digitale. Începe inventarierea metodelor de criptare folosite în infrastructura ta și planifică trecerea la standardele post-cuantice, în paralel cu anunțurile venite din partea autorităților și comunității internaționale.

Pentru publicul larg, poate părea exagerat să vorbim de computere cuantice care sparg criptografie, dar tocmai lipsa de informare este cel mai mare risc. Dacă ești conștient de amenințare, ești și cu un pas înainte.

Concluzia? Nu e momentul să intri în panică, ci să rămâi informat

Chiar dacă ideea unui colaps al securității digitale pare un scenariu SF, realitatea este că pericolul devine din ce în ce mai tangibil. Totuși, nu trebuie să te temi că mâine îți vor fi sparte conturile bancare de un supercomputer invizibil. Suntem într-un moment de răscruce în tehnologie, dar avem și uneltele să ne pregătim.

Criptografia post-cuantică e deja pe drum, iar industria tech începe să se miște rapid în direcția cea bună. Până atunci, tu rămâi cu ochii pe Playtech.ro pentru cele mai importante actualizări din zona de securitate digitală și tehnologii emergente. Într-o lume în care tehnologia se schimbă în fiecare zi, singura apărare reală e informarea continuă.