Tehnologie

Copiii și internetul: vine „majoratul digital”. Ce schimbări aduce noua lege propusă în România

Accesul copiilor sub 16 ani la platformele online ar putea deveni posibil doar cu acordul părinților, potrivit unui nou proiect legislativ care va fi depus în Parlament de grupul senatorilor PNL. Așa-numita „lege a majoratului digital” promite să schimbe fundamental modul în care minorii navighează în mediul virtual, introducând o limită clară de vârstă și oferind părinților mai mult control. Într-o lume în care tehnologia e omniprezentă, inițiativa stârnește atât susținere, cât și controverse.

La baza acestei propuneri legislative stă dorința de a proteja copiii în fața pericolelor ascunse ale internetului – de la agresiuni și umiliri online, până la expunerea la conținut neadecvat sau manipulare. Tot mai mulți minori sunt activi pe rețele sociale sau platforme de gaming fără ca părinții să fie măcar conștienți de acest lucru. Potrivit inițiatorilor legii, nu este vorba despre o interdicție drastică, ci despre o formă de protecție și prevenție adaptată secolului XXI.

Senatoarea Nicoleta Pauliuc, președinta Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, a explicat că proiectul de lege are ca scop stabilirea unei limite clare: vârsta de 16 ani pentru accesul autonom la platformele online. Sub această vârstă, minorii vor putea crea conturi și folosi aplicații doar cu acordul expres al părinților. Măsura nu vizează doar giganți precum TikTok, Instagram sau YouTube, ci toți furnizorii de servicii online, indiferent de dimensiunea platformei sau tipul de conținut oferit.

În discursul său, Pauliuc a pus accent pe realitatea dură cu care se confruntă mulți copii: „Este despre copilul care singur în camera lui deschide o aplicație și ajunge, fără să știe, într-un loc periculos. Este despre fata aceea care plânge în tăcere pentru că a fost agresată online. Despre băiatul care e umilit pe o platformă, dar n-are curajul să spună nimănui.”

Nu e un caz izolat – e o realitate cotidiană. Milioane de copii folosesc zilnic aplicații și rețele sociale care nu doar că nu le oferă un spațiu sigur, dar devin adesea surse de traumă, anxietate și bullying. Tocmai de aceea, legea vrea să redefinească relația copiilor cu mediul digital, oferindu-le părinților pârghii legale pentru a interveni.

Un pas către un internet mai sigur: aplicația UE de verificare a vârstei

Un element-cheie în implementarea acestei legi îl reprezintă tehnologia de verificare a vârstei, care va fi pusă la dispoziție începând cu luna iulie de către Uniunea Europeană. Aplicația promite să identifice vârsta reală a utilizatorilor fără a colecta date personale sensibile, ceea ce o face compatibilă cu normele GDPR.

România este așteptată să fie parte activă în acest proces de digitalizare responsabilă, iar Ministerul Digitalizării și cel al Afacerilor Externe au fost deja contactate pentru a susține aplicarea noului standard european.

„Avem nevoie de echilibru între drepturi și libertăți. Fiecare zi de întârziere a acestei legi costă vieți”, a declarat Nicoleta Pauliuc. Declarația, deși poate părea alarmistă, reflectă o realitate documentată: expunerea necontrolată la mediul online este asociată cu creșterea incidenței problemelor de sănătate mintală în rândul copiilor, precum depresie, anxietate și tendințe suicidare.

Părinții vor avea posibilitatea legală de a suspenda conturile copiilor sau de a impune limite clare, iar platformele online vor fi obligate să dezvolte și să implementeze soluții tehnice care să permită acest control parental. Este o schimbare majoră în paradigma digitală românească, care vine să armonizeze legislația națională cu tendințele europene în materie de protecție a minorilor online.

Este România pregătită pentru majoratul digital?

Cu toate că legea are intenții bune și vine în sprijinul familiilor, implementarea ei va ridica o serie de provocări practice. De exemplu, cum vor reuși platformele să identifice cu precizie vârsta utilizatorilor? Ce se întâmplă dacă părinții oferă acordul fără să înțeleagă exact la ce expun copiii? Și cum va fi reglementat accesul la aplicațiile care nu sunt găzduite în UE sau nu respectă noile norme?

Pe de altă parte, inițiativa pune România pe harta țărilor care tratează cu seriozitate tema maturității digitale. Este un pas important spre un internet mai sigur, dar pentru ca legea să aibă efectele dorite, va fi nevoie și de educație digitală în școli, campanii de informare și implicarea activă a tuturor actorilor sociali – de la părinți și profesori, până la dezvoltatori de aplicații și politicieni.

Copiii din ziua de azi cresc într-o lume digitală care nu mai poate fi oprită, dar poate fi înțeleasă și reglementată. Majoratul digital nu este despre restricții, ci despre responsabilitate. Și dacă totul merge conform planului, România ar putea deveni un exemplu de bune practici în protecția minorilor în era internetului.