Comisia Europeană, ar putea fi dependentă de ChatGPT. De ce este o problemă, argumentele Parlamentului European

Relațiile deja tensionate dintre Parlamentul European și Comisia Europeană par să fi atins un nou punct sensibil: utilizarea inteligenței artificiale, în special a modelelor de limbaj generativ, pentru redactarea răspunsurilor la întrebările eurodeputaților. Suspiciunea că unele dintre răspunsurile trimise de Comisie ar fi fost scrise cu ajutorul ChatGPT a fost exprimată chiar de președinta Parlamentului, Roberta Metsola.

Răspunsuri robotice, tensiuni politice

În cadrul unei reuniuni cu ușile închise a liderilor grupurilor politice din Parlament, Roberta Metsola a ridicat întrebarea dacă Executivul european folosește IA pentru a-și îndeplini obligațiile legale de a răspunde în scris europarlamentarilor. Discuția a pornit de la o sesizare făcută de Valérie Hayer, liderul grupului Renew Europe, care a criticat calitatea scăzută și ritmul lent al răspunsurilor primite.

Comisia este obligată prin lege să răspundă acestor întrebări, dar nu există termene-limită clare sau standarde de calitate impuse. Asta a dus la suspiciuni în rândul unor eurodeputați că instituția evită intenționat dialogul real sau că răspunsurile sunt generate automat, fără un proces deliberativ semnificativ.

Deși purtătorul de cuvânt al Metsolei a refuzat să comenteze conținutul discuțiilor, a subliniat că problema calității și punctualității răspunsurilor există de mult timp.

GPT@EC – ChatGPT cu gardă instituțională

Comisia Europeană nu neagă utilizarea AI, dar susține că folosește o versiune internă și securizată a modelului ChatGPT, denumită GPT@EC. Acest instrument este destinat exclusiv personalului Comisiei și este folosit pentru sarcini administrative, brainstorming, rezumate sau identificarea precedentelor relevante pentru un anumit subiect.

Un purtător de cuvânt al Comisiei a precizat că AI-ul este testat și pentru atribuirea corectă a întrebărilor către serviciile relevante, dar și pentru sugerarea unor răspunsuri deja formulate în cazuri similare. Cu toate acestea, Comisia insistă că „nu este permisă replicarea conținutului generat de AI în documentele publice, mai ales în cele cu valoare juridică.”

Totuși, criticii spun că distincția este vagă, mai ales dacă răspunsurile IA ajung să fie baza unor documente oficiale care nu sunt verificate corespunzător de un expert uman.

Frustrare în Parlament și un dezechilibru de putere

Pentru mulți eurodeputați, utilizarea AI în acest context agravează o problemă mai veche: sentimentul că Parlamentul este tratat superficial de către Comisie. Unii membri acuză chiar ostilitate instituțională din partea președintei Ursula von der Leyen, într-un climat în care puterea executivă pare să domine tot mai mult în fața controlului parlamentar.

Roberta Metsola a anunțat că va colecta exemple concrete de răspunsuri problematice pentru a le transmite comisarului Maroš Šefčovič, responsabil de relațiile interinstituționale. De asemenea, ea a promis o analiză mai atentă asupra utilizării AI în procesele de comunicare oficială între cele două instituții.

Dependența digitală și întrebările rămase

Cazul ridică întrebări serioase legate de transparență, calitatea actului administrativ și responsabilitatea instituțională. Deși AI-ul poate fi un sprijin valoros pentru cei 30.000 de angajați și contractori ai Comisiei, granița dintre eficiență digitală și evitarea responsabilității democratice devine tot mai greu de trasat.

Pentru moment, Comisia nu a oferit un răspuns oficial privind presupusa utilizare a IA în redactarea răspunsurilor pentru Parlament, iar suspiciunile rămân. Dacă se va dovedi că unele documente oficiale au fost în esență generate automat, fără intervenție umană reală, întrebările despre rolul democrației într-o administrație digitalizată nu vor mai putea fi ignorate, conform Politico.