Tehnologie

ChatGPT făcut mat de un Atari din 1977: când inteligența artificială modernă pierde rușinos la șah

Într-o lume în care tehnologia avansează într-un ritm amețitor, iar inteligența artificială pare să devină din ce în ce mai capabilă, o întâmplare recentă pune lucrurile într-o perspectivă amuzantă – și poate chiar umilitoare. Un inginer software de la Citrix, Robert Caruso, a dezvăluit că ChatGPT, unul dintre cele mai avansate modele de AI ale momentului, a fost învins fără drept de apel la un joc de șah… de o consolă Atari 2600 din 1977.

Pare greu de crezut că o unealtă capabilă să genereze texte complexe, să traducă, să scrie cod și să susțină conversații fluente în mai multe limbi ar putea pierde într-un duel intelectual cu un cip de 8 biți, vechi de aproape o jumătate de secol. Și totuși, în fața umilei console Atari și al jocului său simplist de șah lansat în 1979, ChatGPT a făcut gafe demne de un începător care abia învață regulile jocului. Povestea, în același timp hilară și plină de învățăminte, arată că progresul nu e întotdeauna liniar – iar uneori, trecutul are un mod haios de a ne aminti de propriile limitări.

Totul a început, potrivit lui Robert Caruso, de la o discuție despre istoria inteligenței artificiale în șah – un domeniu clasic de testare pentru capacitățile mașinilor de a gândi logic. Într-un moment de curiozitate (sau poate de aroganță digitală), ChatGPT a „propus” să încerce să învingă Atari Chess, un joc care, potrivit descrierii, gândește cu doar 1-2 mutări înainte. În teorie, o inteligență artificială cu resurse moderne, acces la bazele de date ale partidelor celebre și logică avansată n-ar fi trebuit să aibă nicio problemă. Dar în practică…

ChatGPT a primit o tablă de bază pentru a recunoaște piesele și pozițiile. Apoi, lucrurile au luat-o la vale. A încurcat turele cu nebunii, a interpretat greșit mutările și a pierdut rapid orientarea pe tablă. Când Caruso a trecut la o reprezentare mai clară, în notație standard, AI-ul tot n-a reușit să se redreseze. Mai mult, chatbotul s-a plâns că piesele Atari sunt „prea abstracte” pentru a fi recunoscute – deși problema era mai degrabă în algoritmul propriu de „vizualizare” și logică, nu în grafica rudimentară a jocului.

Timp de o oră și jumătate, ChatGPT a jucat de parcă era într-o parodie a unei competiții de șah pentru copii. A făcut greșeli de bază, nu a observat atacuri evidente, și în ciuda gafelor repetate, a continuat să afirme că „ar câștiga dacă am începe de la capăt”. Faptul că AI-ul se referea la sine și la interlocutor ca „noi” adaugă un strat suplimentar de ciudățenie la întreaga experiență. Nu doar că pierdea, dar și crea iluzia unei echipe comune care suferă înfrângerea împreună.

Atari 2600 – simplu, dar eficient

Povestea nu ar fi fost atât de savuroasă dacă n-ar fi fost contrastul izbitor dintre adversari. Pe de o parte, ChatGPT – produsul OpenAI, cu miliarde de parametri, antrenat pe cantități uriașe de date, capabil să genereze eseuri academice sau să discute despre filozofie. Pe de altă parte, Atari 2600 – o consolă rudimentară lansată într-o epocă în care Jimmy Carter era președinte al SUA, iar majoritatea oamenilor nu aveau calculatoare acasă.

„Atari-ul doar și-a văzut de treabă”, scrie Caruso. Fără procesare de limbaj, fără zeci de milioane de linii de cod, doar o simplă analiză brută a tablei de șah și o doză sănătoasă de încăpățânare hardware din 1977. Fiecare mutare a consolei era rodul unei logici fixe, dar implacabile, fără pretenții, fără introspecție. Și totuși, în acea confruntare, s-a dovedit superioră.

Ceea ce scoate în evidență un paradox interesant: în unele sarcini strict logice, unde regulile sunt fixe și rezultatele pot fi calculate prin metode simple, un algoritm vechi poate funcționa mai bine decât o rețea neuronală sofisticată care încearcă să „înțeleagă” contextul. Atari Chess nu încearcă să „interpreteze” tabla de șah – o vede exact așa cum e. ChatGPT, în schimb, are nevoie de traducere, de reprezentare textuală și de o formă de „imaginare” a mutărilor. Iar acest proces pare, în unele cazuri, să complice mai mult decât ajută.

Ce spune eșecul lui ChatGPT despre limitele inteligenței artificiale

Deși pare o simplă anecdotă amuzantă, înfrângerea suferită de ChatGPT în fața unui Atari ridică întrebări serioase despre natura și limitele inteligenței artificiale moderne. În esență, AI-ul bazat pe modele de limbaj – cum este ChatGPT – nu „gândește” în sensul tradițional. Nu are o reprezentare internă a lumii, nu înțelege conceptele în mod vizual sau spațial. Tot ce face este să prezică următorul cuvânt, să recunoască tipare și să construiască răspunsuri coerente pe baza unor asocieri statistice. Acest lucru îl face genial în conversații, dar slab în sarcini care presupun orientare vizuală sau planificare strategică clară.

Pe de altă parte, un program precum Atari Chess este construit special pentru un singur scop. Nu trebuie să înțeleagă poezia, nu trebuie să răspundă la întrebări despre geopolitică sau literatură. Tot ce face este să analizeze o tablă și să aleagă cea mai bună mutare posibilă în contextul actual. Iar în acel domeniu limitat, este extrem de eficient.

Morala? AI-ul modern este impresionant, dar nu invincibil. Nu este o conștiință superioară, nu este o minte universală. Este un instrument sofisticat care, uneori, poate fi învins de o piesă de tehnologie cu aproape cinci decenii mai veche. De asemenea, acest episod ne reamintește că, înainte de a lăsa AI-ul să conducă lumea, poate ar fi bine să ne asigurăm că măcar poate câștiga un joc simplu de șah.

Până atunci, Atari 2600 își poate păstra, cel puțin temporar, coronița de campion – și poate chiar să le arate noilor generații de AI ce înseamnă cu adevărat să „îți vezi de treabă”.