Cât de dependent este internetul nostru de America. Poate Trump să te lase fără site-urile și serviciile tale preferate online

Internetul este adesea prezentat ca o rețea globală, liberă, neutră. În realitate, o mare parte din infrastructura, companiile-cheie și serviciile online sunt controlate direct sau indirect de Statele Unite. Această centralizare a puterii digitale ridică o întrebare crucială pentru restul lumii: ce se întâmplă dacă Washingtonul, prin voința unui președinte sau ca reacție la o criză, decide să „închidă robinetul” pentru utilizatorii din alte țări?

O astfel de posibilitate nu mai este doar speculație. În contextul revenirii politice a lui Donald Trump și a tensiunilor internaționale crescânde, se discută tot mai frecvent despre „suveranitate digitală”. Europa și Asia caută soluții de a-și reduce dependența digitală, dar cât de realistă este o astfel de strategie?

De ce infrastructura digitală globală depinde de America

Chiar dacă folosim internetul în orice colț al lumii, coloana vertebrală a rețelei este în proporție covârșitoare americană. Din punct de vedere tehnic, aceasta dependență se manifestă în mai multe forme:

Serviciile cloud dominante (Amazon Web Services, Microsoft Azure, Google Cloud) sunt deținute de companii americane.
Centrele DNS și serverele root (care permit funcționarea adreselor web) sunt în mare parte găzduite și controlate de organizații din SUA, sub supravegherea ICANN (Internet Corporation for Assigned Names and Numbers).
Platformele digitale de top — Facebook, Instagram, X (fostul Twitter), YouTube, Netflix, TikTok (cu servere în SUA), OpenAI — toate operează din jurisdicția americană.
Software-ul majoritar folosit (de la sistemele de operare la instrumente de dezvoltare) este creat și întreținut de firme din SUA.

Acest cadru tehnologic, construit în deceniile de după 1990, a făcut ca Statele Unite să devină gardianul global al internetului. De cele mai multe ori, acest rol s-a manifestat discret. Dar în momente-cheie, Washingtonul a dovedit că are puterea — și disponibilitatea — de a o folosi.

Precedente periculoase: sancțiuni, restricții și blocaje

Istoria recentă arată că America poate și a întrerupt accesul la internet sau tehnologie pentru țări și indivizi, fără vreo decizie internațională.

În 2020, în plin conflict comercial cu China, administrația Trump a forțat Huawei să nu mai poată folosi serviciile Google pe telefoanele sale. A fost un șoc care a prăbușit vânzările gigantului chinez în Europa.
Tot atunci, SUA au amenințat cu interzicerea TikTok, forțând o restructurare parțială a companiei în America.
Rusia a fost exclusă din multiple servicii software, precum GitHub, Adobe sau licențele Microsoft, imediat după invazia din Ucraina.
Iran, Siria, Venezuela și Coreea de Nord se confruntă de ani buni cu acces restricționat la platforme digitale sau infrastructură cloud, în baza sancțiunilor economice.

Aceste acțiuni au arătat că un ordin administrativ sau prezidențial poate deveni suficient pentru a izola digital o țară sau o regiune. Chiar dacă nu este „oprit” internetul propriu-zis, platformele și instrumentele esențiale dispar dintr-o dată.

Ce s-ar întâmpla dacă Trump revine și vrea să taie accesul

Donald Trump a avut o abordare naționalistă în toate politicile sale — de la economie, la sănătate și tehnologie. În primul său mandat, a demonstrat o viziune agresivă asupra controlului digital, iar dacă revine la Casa Albă în 2025, nu este exclus ca măsurile să fie și mai radicale.

Posibile scenarii:

Presiuni asupra companiilor americane să limiteze serviciile în UE dacă Uniunea Europeană continuă reglementările dure privind datele personale (ex: Digital Services Act).
Reapariția conflictului cu TikTok, ceea ce ar putea afecta milioane de creatori de conținut și utilizatori din întreaga lume.
Suspendarea accesului la OpenAI și alte servicii AI pentru țările care nu cooperează geopolitic.
Reconfigurarea politicii de export pentru tehnologii critice, cum ar fi semiconductori sau rețele 5G, ceea ce ar bloca progresul altor state.

Chiar și fără o interdicție totală, companiile din SUA pot fi forțate să închidă conturi, să blocheze servicii, să oprească actualizări sau să înceteze furnizarea de suport tehnic.

Europa și Asia caută soluții, dar drumul e lung

În fața acestor riscuri, Uniunea Europeană promovează ideea de „suveranitate digitală”, prin investiții în infrastructură locală, cloud european (Gaia-X), AI autohton și legislație de protecție a datelor. Însă, în practică, dependența de companiile americane rămâne uriașă.

China a reușit într-o anumită măsură să creeze o alternativă proprie — un „internet paralel” cenzurat, dar funcțional, cu echivalente locale pentru Google, Amazon, WhatsApp sau YouTube. Rusia încearcă ceva similar, dar cu rezultate slabe.

Țări ca India, Brazilia sau Indonezia încep să-și construiască ecosisteme digitale naționale, dar acestea sunt departe de a avea impactul global al marilor platforme din Silicon Valley.

Se poate rupe internetul în „bucăți naționale”?

Experții în geopolitica internetului avertizează de ani buni asupra fenomenului de „splinternet” — adică fragmentarea rețelei globale în mai multe rețele regionale, fiecare cu propriile reguli, platforme și acces. Dintr-un internet unic, am putea ajunge la o „lume digitală închiriată”, unde libertatea online depinde de pașaportul pe care îl porți.

În acest context, Europa și România trebuie să decidă: continuăm să depindem aproape total de SUA, sau ne construim reziliența digitală?

Ce poți face ca utilizator

Deși pare o problemă geopolitică abstractă, dependența digitală de America te afectează direct. Iată câteva sugestii:

Diversifică platformele folosite: încearcă alternative europene la cloud sau email.
Găzduiește-ți site-ul pe servere locale sau în UE.
Utilizează aplicații open-source și descentralizate.
Fii atent la politicile de confidențialitate și termeni de utilizare.
Susține inițiativele de tehnologie etică și reglementare responsabilă.

Concluzie: Internetul tău de azi este, în proporție covârșitoare, american. De la rețelele sociale la instrumentele de muncă, de la inteligența artificială la filmele tale preferate, totul trece prin Silicon Valley. Iar dacă un lider cu viziuni protecționiste ajunge la Casa Albă, accesul tău la această lume digitală poate fi limitat peste noapte. Este momentul să începem o discuție serioasă despre independența digitală — nu ca un moft, ci ca o necesitate strategică.