Carusel fiscal cu telefoane mobile: fraudă de peste 3 milioane de lei descoperită de ANAF în București

O nouă anchetă a inspectorilor ANAF scoate la iveală o schemă de fraudă fiscală complexă, de tip „carusel”, orchestrată de o societate din București care activează în domeniul comerțului cu telefoane mobile. Conform comunicatului transmis de Direcția Generală Antifraudă Fiscală (DGAF), firma a folosit ilegal datele de identificare ale unei societăți din Finlanda, pentru a se sustrage de la plata taxei pe valoarea adăugată (TVA).

Schema a fost concepută astfel încât firma din România să simuleze livrări intracomunitare de bunuri, adică tranzacții între state membre ale Uniunii Europene, care beneficiază legal de scutire de TVA. Însă, în realitate, aceste livrări nu au avut loc, fiind doar niște artificii contabile pentru a crea aparența legalității și a profita de facilități fiscale necuvenite, scrie G4media.

Autoritățile fiscale din România au colaborat strâns cu cele din Finlanda, Cehia și Lituania, în cadrul unui schimb internațional de informații fiscale. Din investigații a reieșit că firma din Finlanda, înregistrată ca parte a tranzacțiilor, nu avea cunoștință de livrările raportate de firma românească, ceea ce înseamnă că aceste operațiuni au fost pur și simplu fabricate.

Prejudiciu de milioane și o schemă clasică de tip „carusel”

Conform raportului întocmit de inspectorii DGAF, prejudiciul stabilit în urma acestei fraude este de peste 3 milioane de lei, sumă aferentă TVA-ului pe care firma a evitat să îl plătească bugetului de stat. Schema de fraudă este una cunoscută în jargonul financiar-fiscal sub denumirea de fraudă „carusel”, denumită astfel datorită modului ciclic prin care bunurile (sau în acest caz, doar documentele) circulă aparent între mai multe firme, cu scopul de a obține deduceri sau scutiri ilegale de taxe.

În această schemă, firma românească a jucat rolul de „exportator” fictiv, declarând livrări intracomunitare către partenerul finlandez. Însă partenerul respectiv nu a confirmat niciodată recepția bunurilor și nici nu a derulat vreo relație comercială cu societatea din România. A fost doar un pion neștiutor într-un lanț fictiv, menit să creeze o aparență legală tranzacției și să ajute firma românească să evite plata TVA-ului.

Este de menționat că fraudele carusel sunt printre cele mai frecvente și costisitoare tipuri de evaziune fiscală din Uniunea Europeană, cu pierderi estimate la zeci de miliarde de euro anual pentru bugetele statelor membre.

Urmează sechestru, sesizări penale și posibile dosare penale

În urma controlului finalizat de DGAF, autoritățile au dispus măsuri asigurătorii, cel mai probabil sub forma unor popriri pe conturi, sechestre asupra bunurilor societății implicate și blocarea tranzacțiilor comerciale. Totodată, organele de cercetare penală au fost sesizate, ceea ce deschide calea pentru o anchetă penală care ar putea duce la urmăriri în justiție și chiar condamnări.

Având în vedere gravitatea faptei și valoarea prejudiciului, este posibil ca persoanele implicate în conducerea societății să fie cercetate pentru evaziune fiscală și constituirea unui grup infracțional organizat, mai ales dacă se va dovedi că au existat și alte firme „fantomă” implicate în rețea, chiar și în afara granițelor.

Această speță evidențiază eficiența crescândă a ANAF și a autorităților fiscale europene în combaterea fraudelor transfrontaliere, dar și inventivitatea infractorilor fiscali, care exploatează lacunele legislative și tehnice pentru a se sustrage de la obligațiile legale.

Concluzie: caruselul se oprește aici — dar pentru cât timp?

Frauda carusel descoperită la firma din București este încă un exemplu despre cum reglementările europene pot fi folosite greșit de actori lipsiți de scrupule, pentru a crea avantaje fiscale frauduloase. Deși autoritățile par să fi oprit această schemă în timp util, întrebarea rămâne: câte alte firme folosesc metode similare, încă nedetectate?

Într-o perioadă în care digitalizarea și transparența fiscală devin priorități la nivelul Uniunii Europene, aceste fraude ar trebui să fie tot mai dificil de pus în practică. Totuși, realitatea arată că metodele clasice de fraudă, precum caruselul, sunt în continuare viabile și încă foarte profitabile pentru cei care își asumă riscurile. De aceea, colaborarea între statele membre și vigilența instituțiilor de control fiscal rămân esențiale în lupta pentru un sistem fiscal echitabil.