Aproape jumătate dintre tineri ar prefera o lume fără internet, conform unui studiu. Care sunt motivele?

Aproape jumătate dintre adolescenții și tinerii cu vârste între 16 și 21 de ani ar prefera să trăiască într-o lume în care internetul nu ar exista, potrivit unui nou studiu realizat în Marea Britanie.

Cercetarea, realizată de British Standards Institution pe un eșantion de 1.293 de persoane, scoate la iveală o îngrijorare deloc de neglijat a generației Z privind efectele tehnologiei asupra sănătății lor mintale și relației cu realitatea, scrie The Guardian.

Ce s-a aflat dintr-un nou studiu, de fapt

Conform rezultatelor, 68% dintre respondenți au declarat că se simt mai rău în urma timpului petrecut pe rețelele sociale. În plus, 50% dintre aceștia ar susține introducerea unei „restricții digitale de noapte”, prin care accesul la aplicații populare precum Instagram sau TikTok să fie limitat după ora 22:00.

Aproximativ 46% dintre tineri au afirmat că ar fi preferat să fie adolescenți într-o lume fără internet, semnalând un grad ridicat de saturație digitală.

În ceea ce privește comportamentul online, un sfert dintre participanți petrec cel puțin patru ore zilnic pe rețelele de socializare, iar 42% recunosc că mint părinții sau tutorii în legătură cu activitățile lor din mediul digital.

Mai mult, același procent a declarat că și-a falsificat vârsta pentru a accesa platforme cu restricții, în timp ce 40% folosesc conturi alternative pentru a naviga fără a fi urmăriți. Un procent îngrijorător, 27%, recunosc că au pretins că sunt altcineva în mediul online.

Creșterea utilizării tehnologiei este pusă parțial pe seama pandemiei: trei sferturi dintre tinerii intervievați spun că timpul petrecut online a crescut după 2020.

Internetul, cu bune, dar și cu rele

În paralel, 27% au recunoscut că și-au împărtășit locația cu persoane necunoscute, un comportament care ridică semne de alarmă privind siguranța lor digitală.

În acest context, secretarul britanic pentru tehnologie, Peter Kyle, a lăsat să se înțeleagă că guvernul ia în calcul introducerea unor măsuri legislative care să impună limite de timp pentru anumite aplicații.

Rani Govender, reprezentantă a organizației NSPCC, specializată în siguranța copiilor în mediul digital, a atras însă atenția că o astfel de restricție nu este suficientă: „O ‘stingere a luminii digitale’ nu va elimina complet pericolele. Copiii pot fi expuși la aceleași riscuri și în alte momente ale zilei”.

Andy Burrows, directorul executiv al fundației Molly Rose, axată pe prevenirea sinuciderilor, a susținut, la rândul său, că este clar că tinerii conștientizează riscurile și cer acțiuni concrete din partea companiilor de tehnologie.

El a pus, de asemenea, accent pe rolul algoritmilor în promovarea conținuturilor care pot afecta grav starea emoțională a utilizatorilor și a cerut adoptarea urgentă a unor legi care să plaseze siguranța copiilor și a societății deasupra intereselor economice ale marilor platforme digitale.