Apple, sub foc încrucișat: de ce sunt supărați toți pe gigantul din Cupertino

Apple, una dintre cele mai influente și valoroase companii din lume, pare să fi reușit performanța rară de a enerva simultan două tabere care, de regulă, nu au nimic în comun: activiștii de mediu și consilierii fostului președinte american Donald Trump. De la proteste în fața magazinelor emblematice până la atacuri în direct pe CNBC, compania condusă de Tim Cook se află într-o poziție tot mai incomodă. Iar în centrul acestei furtuni se află două subiecte fierbinți: schimbările climatice și dependența de China.

Ce e mai surprinzător? Că protestatarii ecologiști pictează cu spray lozinci pe vitrinele Apple Store sau că strategii politici republicani cer ca iPhone-ul să fie construit exclusiv pe teritoriul american? Indiferent de răspuns, e clar că Apple nu mai poate mulțumi pe toată lumea — iar tensiunile tot mai mari pun presiune pe imaginea unei companii care s-a promovat mereu drept „vizionară” și „responsabilă”.

Primul semn clar că Apple e pe cale să devină ținta unor campanii publice intense a venit în weekendul trecut, când activiști ai mișcării Extinction Rebellion au vandalizat faimosul magazin Apple de pe 5th Avenue, New York. Mesajele lăsate pe fațada de sticlă sunt dure: „Boycott”, „Tim + Trump = Toxic” și alte lozinci care acuză compania că se preface ecologistă, dar întreține relații cu politicieni care sabotează lupta împotriva schimbărilor climatice.

Apple a făcut, într-adevăr, promisiuni ambițioase privind neutralitatea emisiilor de carbon și utilizarea de energie regenerabilă în lanțul său de producție. Însă, în ochii activiștilor, aceste angajamente devin inutile atunci când compania colaborează (chiar și indirect) cu administrații politice care susțin energia pe bază de cărbune pentru alimentarea centrelor de date AI — un paradox care nu mai trece neobservat.

Criticii punctează și tăcerea lui Tim Cook în fața unor politici de mediu regresive adoptate de administrația Trump, inclusiv renunțarea la standarde ecologice și sprijinul deschis pentru industriile poluante. Deși Apple a fost anterior una dintre companiile Big Tech care și-au exprimat sprijinul pentru Acordul de la Paris, colaborările de culise și strategiile de lobby o pun acum într-o lumină contradictorie.

Tarife, China și fantezia „Made in USA”

Dacă activiștii verzi o acuză pe Apple că trădează planeta, partea conservatoare o acuză că trădează America. Peter Navarro, consilierul economic din administrația Trump și arhitectul planului de tarife anti-China, a atacat compania într-un interviu televizat, acuzând-o că tergiversează relocarea producției din China. Potrivit lui Navarro, Apple „nu are nicio scuză” să nu producă iPhone-urile în SUA, în condițiile în care noile tehnologii ar permite, teoretic, o astfel de tranziție.

Problema? Realitatea economică e mult mai complicată. Estimările arată că un iPhone produs în totalitate în SUA ar putea costa peste 3.000 de dolari — un preț prohibitiv pentru consumatori și o catastrofă pentru Apple, care și-a construit succesul pe un echilibru între performanță și „accesibilitate premium”.

Apple a început deja să mute parte din producție în India, dar nici acest pas nu l-a mulțumit pe fostul președinte Trump, care a amenințat cu tarife de 25% pentru orice iPhone care nu e fabricat în America. O poziție care ignoră complet realitățile lanțurilor globale de aprovizionare, dar care are ecou politic și populist.

Când încerci să mulțumești pe toată lumea, eșuezi cu toții

Poziția Apple e una complicată: pe de o parte, încearcă să păstreze relații stabile cu guvernele și investitorii din marile piețe; pe de altă parte, vrea să își conserve imaginea de companie progresistă, inovatoare și responsabilă social. Dar în epoca polarizării și a activismului de toate felurile, ambiguitatea strategică nu mai funcționează.

Compania se află acum într-un punct de cotitură: criticile venite din ambele direcții — una ecologică, cealaltă naționalistă — dezvăluie limitele unei strategii bazate pe echilibristică geopolitică și PR corporatist. Tim Cook și echipa sa vor trebui să răspundă nu doar cu promisiuni, ci cu acțiuni concrete, fie că este vorba de transparentizarea relațiilor comerciale, de accelerarea tranziției către surse de energie regenerabilă sau de diversificarea reală a producției.

Mai mult decât un simplu conflict punctual, această dublă ofensivă împotriva Apple reflectă tensiunile majore din societatea actuală: între globalizare și protecționism, între capitalism verde și activism radical, între retorică și responsabilitate.

Apple e obișnuită cu atenția publică, dar rareori a fost pusă sub o presiune atât de simetrică și intensă. Când atât activiștii climatici cât și consilierii politici conservatori spun același lucru — că Apple greșește — e clar că nu mai e vorba doar de imagine sau strategii de marketing. Compania va trebui să aleagă: continuă să joace pe două fronturi sau își definește clar poziția într-o lume tot mai polarizată. Căci în final, în încercarea de a împăca pe toată lumea, riști să nu mai convingi pe nimeni.