Amazon România scapă de plata daunelor morale: ce s-a întâmplat cu angajatul care a acuzat hărțuire

O răsturnare spectaculoasă de situație zguduie din temelii cazul intens mediatizat în care Amazon Development Center România fusese inițial obligată să plătească 200.000 de lei daune morale unui angajat, acuzat de hărțuire morală și plasat în programul controversat de „îmbunătățire a performanței” (Pivot/PIP). Curtea de Apel București a decis acum contrariul: compania nu mai este obligată să plătească nicio despăgubire, iar acuzațiile angajatului au fost respinse în totalitate.

Această decizie definitivă pune capăt unui proces care a durat mai multe luni și care a adus în atenția publicului o practică din ce în ce mai discutată în corporațiile multinaționale – utilizarea abuzivă a programelor de tip PIP. Cazul reflectă tensiunile tot mai mari dintre angajați și angajatori în era post-pandemică, mai ales în sectorul IT&C, unde presiunea performanței atinge cote ridicate.

În primă instanță, Amazon România fusese obligată să plătească suma de 200.000 lei daune morale, să anuleze decizia de includere a angajatului în programul PIP și să înceteze presupusele acte de hărțuire morală. Sentința, salutată la vremea respectivă ca o victorie împotriva practicilor de „concediere tăcută”, a fost anulată de Curtea de Apel, care a admis apelul formulat de companie și a respins în totalitate acțiunea angajatului.

Motivarea instanței a lăsat fără susținere acuzațiile legate de hărțuire morală, invalidând și argumentele privind utilizarea abuzivă a programului de performanță. Deși inițial avocata angajatului declarase că decizia favorabilă clientului său reprezenta „un semnal clar împotriva hărțuirii deghizate în management al performanței”, realitatea juridică a fost reconfigurată în favoarea corporației.

Această turnură ar putea avea un impact semnificativ asupra altor angajați care se gândesc să atace în instanță decizii similare, mai ales în companii mari precum Amazon, unde aceste planuri de „corectare” a performanței sunt adesea invocate.

Ce înseamnă PIP și de ce a devenit controversat

Programul de îmbunătățire a performanței (Performance Improvement Plan – PIP) este un instrument des folosit în companiile mari pentru a ajuta angajații care nu se ridică la nivelul așteptărilor să își îmbunătățească activitatea. Teoretic, PIP-ul oferă un cadru clar, obiectiv și bine documentat de redresare profesională. În practică, însă, tot mai multe voci îl acuză că este folosit ca un mecanism de presiune, menit să forțeze plecări voluntare, fără a implica concedieri oficiale.

În cazul Amazon România, angajatul susținea că fusese plasat în mod nejustificat în acest program, cu obiective imposibil de atins și fără suport real din partea managerilor. Strategia ar fi fost, potrivit avocatului său, o formă de hărțuire morală sistematică, parte a unui model de reducere tăcută a personalului. Acuzațiile se înscriau într-o tendință globală de contestare a PIP-urilor abuzive, pe care mulți angajați le percep ca pe o armă împotriva demnității lor profesionale.

Acum, însă, cu decizia CAB, acest discurs capătă o nouă nuanță. Nu toate PIP-urile sunt ilegale, iar fiecare caz trebuie dovedit riguros. Angajații nemulțumiți trebuie să aducă probe clare și consistente, mai ales în fața unor giganți care dispun de resurse juridice impresionante.

Ce transmite decizia Amazon România angajaților și companiilor

Chiar dacă în final compania a câștigat procesul, cazul scoate în evidență o realitate care nu mai poate fi ignorată: relația dintre angajați și angajatori se transformă. Presiunea performanței, cultura corporatistă bazată pe KPI-uri și modul în care este administrată resursa umană devin teme centrale în lumea muncii. Într-un context în care munca remote și burnout-ul sunt mai prezente ca oricând, limitele acceptabile ale performanței sunt contestate mai frecvent.

Reprezentanții Amazon au transmis într-un comunicat oficial că oferă un mediu de lucru „pozitiv și sigur”, cu sprijin pentru angajați și procese de coaching înaintea oricărei măsuri drastice. Totuși, datele financiare și fluctuația personalului arată o altă realitate: numărul angajaților la Amazon Development Center România a scăzut de la 4.234 în 2022 la 3.424 în 2024, iar compania a înregistrat o pierdere de aproape 30 de milioane de lei în ultimul an, în ciuda unor venituri de peste 800 milioane lei.

Decizia finală a Curții de Apel nu înseamnă sfârșitul dezbaterii. Dimpotrivă, deschide o conversație necesară despre cum ar trebui să arate un mediu de lucru echitabil, mai ales într-o industrie în care productivitatea este adesea confundată cu suprasolicitarea. Dacă ești într-o situație similară, nu ignora semnalele. Informațiile, consilierea juridică și solidaritatea pot face diferența. Practicile abuzive pot fi combătute – dar doar dacă alegi să acționezi.