Adevărul dureros despre AI: când „economia” se transformă într-un coșmar costisitor

În goana după reduceri de costuri și eficiență maximă, multe companii au luat o decizie care acum le costă scump: au înlocuit oameni cu inteligență artificială. Dar, după cum arată tot mai multe exemple din industrie, AI-ul nu e încă pregătit să preia cu adevărat munca specialiștilor. Rezultatul? S-a născut o nouă piață profitabilă: cea a profesioniștilor plătiți regește pentru a repara gafele făcute de mașinării.

Potrivit unui reportaj BBC, există deja o industrie în plină expansiune formată din copywriteri și programatori care intervin după ce AI-ul a „stricat” ceva. Sarah Skidd, manager de marketing de produs din SUA, a povestit că a fost angajată recent pentru a rescrie complet un text generat de chatbot — care, în loc să vândă și să convingă, era „foarte basic” și „vanilat”. Adică plictisitor, lipsit de personalitate și de orice forță de convingere.

Clientul voia să economisească, dar a ajuns să plătească 2.000 de dolari pentru ca Skidd să repare munca AI-ului. Ironia? Ar fi ieșit mai ieftin dacă ar fi plătit un profesionist de la început.

De la coduri stricate la branduri compromise: AI-ul nu înțelege contextul

Sophie Warner, co-proprietară a agenției digitale Create Designs din Marea Britanie, a declarat că, în ultima vreme, tot mai mulți clienți apelează la ea după ce au încercat, fără succes, să rezolve probleme cu ajutorul ChatGPT. Un client a rămas fără site timp de trei zile din cauza unei linii de cod generate de AI — problemă care ar fi fost rezolvată manual în doar 15 minute.

„Acum clienții încearcă mai întâi cu AI. Doar dacă nu funcționează, ne caută pe noi”, a spus Warner. În unele cazuri, nici nu recunosc că problema a apărut din cauza inteligenței artificiale, dar tot trebuie să plătească o taxă de investigare și ore întregi de muncă pentru reparații.

Mai grav este că AI-ul nu poate înțelege cine e clientul, ce brand voice are sau ce tip de audiență vrea să convingă. Nu face diferențe între nișe, emoții, tone sau stiluri. Nu știe cum să construiască încredere. „Poate părea o soluție rapidă și ieftină, dar AI-ul rar ține cont de identitatea unică a brandului sau de demografia țintă”, spune Warner.

De fapt, exact aici e marea problemă: AI-ul generează conținut generic, fără suflet, iar asta este exact ceea ce nu vrei când încerci să vinzi, să impresionezi sau să comunici eficient.

„Dacă ești bun, AI-ul nu te sperie” – valul de oportunități pentru specialiștii adevărați

Sarah Skidd e departe de a se teme de AI — ba chiar vede în erorile lui o sursă de venit stabilă. „Poate sunt naivă”, spune ea, „dar dacă ești foarte bun în ceea ce faci, nu vei avea probleme.” Mesajul ei e clar: profesioniștii adevărați sunt în continuare indispensabili, tocmai pentru că AI-ul e limitat, lipsit de nuanță și de instinct uman.

Evident, tehnologia are locul ei, dar nu poate înlocui expertiza umană. Când AI-ul greșește, e nevoie de oameni ca să repare. Când AI-ul scrie texte „corecte” dar lipsite de emoție, tot oameni vin să le rescrie cu suflet. Când AI-ul „învață” cod, tot oamenii îl învață ce a greșit.

Concluzia? În loc să elimine locuri de muncă, AI-ul a creat o nouă cerere pentru meseriași capabili să-i corecteze gafele. Așa că, dacă ești bun la ceea ce faci, fie că scrii, creezi design sau codezi — AI-ul nu îți ia pâinea de la gură. Dimpotrivă, s-ar putea să ți-o pună direct pe masă.