Xbox aduce RPG-urile absurde în atenția gamerilor – Tot ceea ce știm despre Clockwork Revolution și The Outer Worlds 2

Noul val de RPG-uri anunțat la Xbox Games Showcase 2025 promite o evoluție neașteptată pentru genul consacrat prin titluri precum Skyrim sau Fallout.

În locul realismului grav, două dintre cele mai anticipate jocuri, Clockwork Revolution și The Outer Worlds 2, propun o abordare comică, flexibilă și profund reactivă, în care absurdul nu e o abatere de la regulă, ci chiar una dintre regulile jocului, scrie IGN.

Clockwork Revolution, pentru cei mai excentrici dintre jucători

Clockwork Revolution, dezvoltat de InXile, preia estetica victoriană cu influențe steampunk și o infuzează cu mecanici de manipulare temporală și personalizare exagerată a personajelor.

Povestea are loc într-o societate tensionată, unde inegalitățile sociale ating punctul de fierbere. Însă tonul este deliberat caricatural: în loc de o critică severă, avem parte de personaje ridicole, replici tragi-comice și situații absurde ce decurg din alegerile jucătorului.

Sistemul de creație a personajului permite nu doar distribuirea punctelor de abilități, ci și alegerea unui trecut ridicol, de exemplu, poți fi un „Steam Whisperer” salvat de la orfelinat de un sociolog excentric.

The Outer Worlds 2, continuarea RPG-ului satiric al celor de la Obsidian

La rândul său, The Outer Worlds 2, continuarea RPG-ului satiric al celor de la Obsidian, ridică și mai mult miza. Jucătorul poate alege trăsături negative precum „Kleptomaniac” (care declanșează furturi involuntare) sau „Bad Knees” (care crește viteza, dar trădează poziția prin scârțâitul genunchilor).

Este o lume în care poți fi prost cu intenție, la propriu: dacă alegi trăsătura „Dumb”, poți încerca să repari un computer băgând o conservă de hotdog în panoul de siguranțe. În acest context, umorul nu e doar decorativ, ci parte integrantă a gameplay-ului.

În mod interesant, această libertate de expresie a jucătorului vine cu o ironie structurală: alegerile „proaste” nu sunt neapărat dezavantajoase.

Sistemele reactive și ramificațiile narative încurajează experimentele, iar personajele neobișnuite devin chiar cele mai memorabile. Astfel, jocurile recompensează nu doar eficiența strategică, ci și curajul de a juca „altfel”.

Tonal, ambele titluri aduc aminte de estetica lui The Wizard of Oz reinterpretată de Jon M. Chu: palete de culori exagerate, armuri ornamentate, roboți vorbitori și sabii muzicale. În The Outer Worlds 2, de pildă, sabia Spectrum Dance oferă bonusuri dacă lovești inamicii în ritmul muzicii. Absurdul devine funcțional.

RPG-urile redefinesc, așadar, ideea de „power fantasy”: nu mai e vorba doar de forță fizică sau magie devastatoare, ci de libertatea de a fi oricine, chiar și un ratat carismatic care își atrage necazurile cu un zâmbet și o replică neinspirată. De altfel, chiar și scenele de dialog reflectă această nouă direcție.

În Clockwork Revolution, o alegere de dialog neinspirată poate duce la moartea subită a unui personaj într-un moment involuntar comic, dar coerent cu lumea construită.

Desigur, această nouă abordare nu e pe gustul tuturor. Unele voci ar putea considera că exagerarea comică știrbește din greutatea morală a deciziilor RPG-urilor clasice.

Însă tocmai aceasta este ideea: alegerile radicale sunt opționale. Nimeni nu te obligă să joci cu sabii cântătoare sau să devii un tâlhar sentimental. Structura acestor jocuri îți permite să alegi cât de ridicol sau de serios vrei să fie parcursul tău.

Clockwork Revolution și The Outer Worlds 2 pariază pe ceva diferit față de clasic

Într-un peisaj dominat de open-world-uri sobre și scenarii apocaliptice, Clockwork Revolution și The Outer Worlds 2 pariază pe prospețime, umor și un grad extrem de personalizare.

E o direcție care nu doar revigorează genul RPG, ci și îl democratizează. Nu mai e nevoie să fii un erou epic sau un lider militar. Poți fi un ratat norocos, un mecanic euforic sau un idiot cu inițiativă, și lumea jocului te va lua (aproape) în serios.

Xbox mizează, astfel, pe o generație nouă de RPG-uri în care absurdul și profunzimea narativă merg mână în mână. Rămâne de văzut dacă această formulă va cuceri și publicul larg, dar cert e că oferă o alternativă necesară la solemnitatea de multe ori sufocantă a RPG-urilor tradiționale.