Chatboții „ucigași” de trafic: Cum schimbă inteligența artificială jocul pe internet, pentru jurnalism

În doar câțiva ani, inteligența artificială a trecut de la un experiment de laborator la un instrument pe care milioane de oameni îl folosesc zilnic. Însă, pe cât de fascinantă este această revoluție digitală, pe atât de profund sunt efectele ei asupra peisajului online. Unul dintre cele mai îngrijorătoare fenomene observate în 2025 este scăderea drastică a traficului web, în special în cazul site-urilor de știri, blogurilor și motoarelor de căutare tradiționale. Vinovatul? Comoditatea adusă de AI.

Platforme precum ChatGPT, Copilot sau Gemini oferă utilizatorilor răspunsuri instant, concise și personalizate, eliminând necesitatea de a mai vizita efectiv site-urile care furnizează aceste informații. Iar asta nu este doar o schimbare de comportament online – este o amenințare reală la adresa modelului de business pe care se bazează internetul deschis.

În analiza publicată de Barrons, una dintre cele mai respectate publicații financiare americane, se afirmă clar: traficul motoarelor de căutare scade într-un ritm accelerat de la introducerea platformelor AI conversaționale. Practic, utilizatorii preferă acum să tasteze o întrebare într-un chatbot, decât să scaneze o listă de linkuri, să acceseze pagini și să își caute manual răspunsul.

Această tendință afectează direct traficul organic al site-urilor – cel generat prin căutări pe Google, Bing sau alte motoare. Iar odată cu scăderea traficului, scad și veniturile din publicitate. Pentru multe site-uri, mai ales cele de știri sau conținut de nișă, acest tip de venit este esențial. Cu traficul în scădere, multe redacții sunt nevoite să reducă personalul, iar presa independentă devine din ce în ce mai fragilă.

Cel mai afectate sunt:

Site-urile de știri, care oferă zilnic informații esențiale și analize;
Blogurile și site-urile de specialitate, care se bazează pe conținut original și opinii;
Portalurile de travel, lifestyle sau tech, care depind masiv de SEO.

Deși AI-urile oferă adesea sursa informațiilor în răspunsuri, utilizatorii rareori mai fac click pe linkuri. Dacă răspunsul e clar, de ce să mai accesezi articolul?

Site-urile devin „ferme de conținut” pentru AI, fără beneficii

Poate cel mai paradoxal aspect al acestei tranziții este faptul că AI-ul nu poate funcționa fără site-uri. Modelele mari de limbaj, precum cele dezvoltate de OpenAI sau Google DeepMind, se antrenează și își extrag cunoștințele din web. Fiecare articol, recenzie, analiză sau postare de blog reprezintă o „piesă” din vastul puzzle care construiește inteligența artificială. Cu toate acestea, site-urile care furnizează acest conținut nu sunt recompensate corespunzător.

De aici apare o problemă etică, dar și economică: cum poate fi susținut un ecosistem informațional în care sursele sunt exploatate, dar nu beneficiază de pe urma propriului conținut? Jurnaliștii, creatorii de conținut și dezvoltatorii de resurse educaționale devin, fără voia lor, „hrana” AI-urilor. În lipsa unei politici clare de atribuire și compensare, această relație devine una unilaterală și nesustenabilă.

Mai multe organizații media au început deja să reacționeze. New York Times, Le Monde și alte publicații importante au inițiat acțiuni legale sau negocieri directe cu dezvoltatorii de AI, pentru a cere licențierea conținutului și o remunerație echitabilă. Tot mai multe voci susțin că este nevoie urgentă de un cadru legal care să reglementeze accesul AI-ului la conținutul web, similar drepturilor de autor din muzică sau film.

Viitorul informării: un internet fără clickuri?

Dacă trendul continuă, viitorul informării online s-ar putea schimba radical. În locul unui internet fragmentat, unde utilizatorii vizitează site-uri diverse, își formează opinii, compară surse și își aleg preferințele, am putea avea un internet „filtrat” de AI, unde informația este pre-mestecată, prezentată în stil conversațional și consumată pasiv.

Această transformare ridică întrebări importante:

Ce se întâmplă cu pluralismul opiniilor, dacă răspunsurile sunt generate de un model care sintetizează zeci de voci?
Mai are sens să construiești un site de nișă dacă nimeni nu ajunge pe el, deși informațiile tale sunt citate de AI?
Ce rol mai joacă jurnalismul de investigație, documentarea riguroasă sau opiniile argumentate, dacă răspunsurile sunt simplificate în 3-4 fraze?

Răspunsurile nu sunt simple. Pe de o parte, AI-ul aduce acces rapid la informație, într-un mod eficient și accesibil. Pe de altă parte, riscăm să pierdem profunzimea, nuanțele și capacitatea de a înțelege contextul. Iar fără site-uri funcționale, bine finanțate, capabile să creeze conținut original, nu va mai exista „materie primă” pentru viitorul AI-ului.

Inteligența artificială este un salt tehnologic uriaș, dar cu fiecare progres, apar și consecințe. Declinul traficului web și scăderea veniturilor din advertising reprezintă doar începutul. În spatele fiecărui chatbot performant stă o rețea de creatori, dezvoltatori și jurnaliști care încă nu au fost integrați în ecuația profitului generat de AI.

Pentru ca internetul să rămână un spațiu al cunoașterii și diversității, e nevoie de o rediscutare a rolurilor, responsabilităților și recompenselor în era digitală. Nu e vorba doar despre bani. E vorba despre a menține viu un ecosistem informațional care ne-a servit timp de decenii și care acum riscă să fie înghițit de propriul său copil: inteligența artificială.