100 de milioane refuzați: De ce angajații OpenAI nu vor să plece la Meta

Într-o epocă în care salariile din tech ating sume amețitoare și lupta pentru talente în inteligență artificială devine tot mai acerbă, o poveste iese clar în evidență: angajații OpenAI au refuzat oferte de până la 100 de milioane de dolari din partea Meta, compania mamă a Facebook, Instagram și WhatsApp. Refuzul nu este doar o dovadă de loialitate, ci o declarație de principii – un manifest despre cum cultura organizațională și misiunea pot cântări mai greu decât banii.

Într-un episod recent al podcastului Uncapped with Jack Altman, Sam Altman, CEO-ul OpenAI, a oferit detalii despre această tentativă a Meta de a „fura” talente din cel mai valoros laborator de AI al momentului. Oferta impresionantă nu a convins însă pe nimeni din echipa de top a OpenAI să schimbe tabăra. Mai mult decât atât, Altman a criticat public strategia Meta, numind-o „nebunie” și avertizând că obsesia pentru bani poate distruge cultura unei companii inovatoare.

De ce ai refuza 100 de milioane de dolari? Pentru cei din afara industriei, răspunsul pare imposibil de înțeles. Dar pentru echipa OpenAI, alegerea a fost clară. Sam Altman explică simplu: „Oamenii compară cele două opțiuni și spun: ‘OpenAI are șanse reale, de fapt șanse mult mai bune să livreze superinteligență și, în cele din urmă, să devină compania mai valoroasă’.”

Într-o comparație directă, Meta are o capitalizare de piață uriașă, de 1,77 trilioane de dolari, în timp ce OpenAI era evaluată la 300 de miliarde de dolari în martie 2025. Cu toate acestea, în ciuda diferenței de valoare, cercetătorii de top aleg OpenAI – un semnal puternic că viitorul inovației nu e dictat doar de bani.

Altman a fost și mai direct în privința Meta: „Sunt multe lucruri pe care le respect la Meta ca firmă, dar nu cred că este o companie cu adevărat inovatoare.” În schimb, OpenAI a reușit în ultimii ani să se impună ca un lider de necontestat în cercetarea AI de frontieră, cu produse precum GPT-4, GPT-4.5 și GPT-4o schimbând complet modul în care gândim și interacționăm cu inteligența artificială.

Cine sunt „LeBronii” AI-ului și de ce nu pot fi cumpărați

Sam Altman compară cercetătorii de top în inteligență artificială cu superstarurile din sport: „E ca și cum ai căuta un LeBron James. Nu sunt foarte mulți care pot face asta.” Această analogie nu e doar metaforică – reflectă realitatea unei industrii unde există mai puțin de 1.000 de oameni pe planetă capabili să construiască modele de inteligență artificială de frontieră.

Acești specialiști nu doar că sunt rari, dar au și o altă viziune asupra carierei lor. Pentru ei, a contribui la dezvoltarea unei superinteligențe prietenoase sau la modelarea etică a AI-ului este mai valoros decât orice sumă de bani. În acest sens, misiunea declarată a OpenAI de a se asigura că inteligența artificială avansată aduce beneficii întregii umanități devine o forță de atracție mai puternică decât orice bonus de semnare.

Aravind Srinivas, CEO-ul startup-ului Perplexity AI, a descris clar dificultatea de a recruta astfel de talente: „Am încercat să recrutez un cercetător senior de la Meta și mi-a spus: ‘Revin-o când ai 10.000 de GPU-uri H100.’” Asta înseamnă că nu doar banii sunt importanți, ci și infrastructura, accesul la date, libertatea de cercetare și mediul colaborativ.

Naveen Rao, vicepreședinte AI la Databricks, a confirmat această tendință: „Există mai puțin de 1.000 de cercetători în lume capabili să construiască modele AI de frontieră.” Este vorba despre un „club exclusivist” de oameni care pot schimba cursul istoriei tehnologice. Și aceștia aleg, din ce în ce mai des, companiile unde misiunea contează.

Banii nu mai sunt singurul criteriu: viitorul AI se construiește cu etică și viziune

Refuzul colectiv al angajaților OpenAI de a accepta ofertele Meta nu este doar o poveste cu happy-end pentru Sam Altman. Este un semnal de alarmă pentru întreaga industrie tech: cultura organizațională, viziunea și misiunea contează mai mult decât oricând.

Altman a criticat dur strategia Meta, spunând că „faptul că se concentrează atât de mult pe bani și nu pe misiune și pe muncă nu cred că va construi o cultură sănătoasă”. Acesta este un mesaj important într-un moment în care multe companii tehnologice confundă succesul pe termen scurt cu impactul pe termen lung.

În același timp, refuzul acestor oferte semnalează o schimbare de paradigmă: talentele de top nu mai sunt motivate doar de bani, ci de contextul în care pot lucra, tipul de probleme pe care le rezolvă și cât de aproape simt că sunt de viitorul pe care vor să-l creeze.

Această realitate schimbă complet jocul în Silicon Valley și în celelalte centre tehnologice globale. Nu mai e vorba doar de a avea cel mai mare buget, ci de a oferi o cultură a învățării, o etică a responsabilității și un scop clar.

În concluzie, povestea celor 100 de milioane de dolari refuzați de angajații OpenAI este mai mult decât o simplă anecdotă corporatistă. Este o oglindă a unei industrii în schimbare, în care inovația autentică nu poate fi cumpărată, ci doar cultivată. Iar pentru cei care încă mai cred că totul se reduce la bani, e timpul să regândească regulile jocului.