Europa se pregătește pentru un dezastru digital. Cum vrea să respingă un atac cibernetic de proporții
Uniunea Europeană face pași concreți pentru a se proteja în fața unui scenariu tot mai plauzibil: un atac cibernetic de mare amploare care ar putea paraliza infrastructuri vitale, comunicațiile sau economia întregului bloc comunitar. Într-o reuniune recentă desfășurată la Luxemburg, miniștrii europeni au aprobat o actualizare majoră a planului de răspuns în caz de incidente cibernetice, un „blueprint” menit să consolideze coordonarea între statele membre, NATO și sectorul privat.
Inițiativa vine într-un context marcat de creșterea tensiunilor geopolitice și a frecvenței atacurilor cibernetice sofisticate. Potrivit lui Dariusz Standerski, ministrul digitalizării din Polonia și președintele reuniunii, citat de publicația Politico, doar țara sa se confruntă cu aproximativ 700 de atacuri cibernetice pe zi, fiind în prezent cea mai vizată din întreaga Uniune. Totuși, avertizează el, „nu putem garanta că anul viitor nu va fi un alt stat în aceeași situație”.
Plan comun de reacție în caz de criză digitală
Documentul adoptat de miniștrii telecomunicațiilor din UE precizează clar ce instituții vor avea atribuții de intervenție la nivel tehnic, operațional și politic în caz de atac. Este vorba despre un cadru coordonat, care va permite o reacție rapidă și eficientă la nivel continental, evitând improvizațiile și întârzierile în momente critice.
Un punct cheie al planului este colaborarea mai strânsă cu NATO, prin stabilirea de puncte de contact și mecanisme comune de răspuns. Această cooperare este considerată esențială, mai ales în fața campaniilor hibride în care atacurile cibernetice sunt însoțite de dezinformare, sabotaj economic sau agresiuni militare.
Simulări, parteneriate și comunicare sigură
Pentru a testa planul și a pregăti factorii implicați, UE va lansa începând cu iunie 2026 o serie de exerciții cibernetice de amploare, cu simulări de crize reale. Acestea vor implica nu doar instituțiile publice, ci și companii private și reprezentanți ai NATO, precum și oficiali din state partenere din Balcanii de Vest, Moldova și Ucraina.
Totodată, Comisia Europeană este însărcinată să elaboreze până la sfârșitul lui 2026 o soluție pentru asigurarea comunicațiilor sigure în situații de criză, precum și un plan de rezervă pentru cazurile în care canalele de comunicare obișnuite sunt blocate sau compromise.
O abordare civil-militară extinsă
În viziunea Uniunii, apărarea digitală nu mai poate fi separată de cea militară sau de protecția infrastructurilor civile. Torsten Schack Pedersen, ministrul danez pentru siguranță comunitară, a subliniat nevoia de o coordonare strânsă între actori civili și militari, dar și de o abordare „orizontală” a securității cibernetice, care să includă toate domeniile – de la energie și transporturi până la sănătate și administrație publică.
Deși documentul nu oferă garanții absolute în fața unui dezastru digital, el marchează un pas major către recunoașterea amenințărilor cibernetice ca fiind comparabile cu cele convenționale. Într-un peisaj global în care granițele digitale sunt tot mai poroase, Europa încearcă să construiască un scut comun înainte ca un atac de proporții să devină realitate.
