Google pariază totul pe AI și nu pare să mai fie cale de întoarcere spre „clasic”. Cum va arăta internetul viitorului

Google a anunțat recent lansarea modului „AI Mode”, un nou pas în direcția transformării radicale a motorului său de căutare.

Această funcție disponibilă inițial doar în Statele Unite, promite să ofere utilizatorilor o experiență conversațională similară cu interacțiunea cu un expert, scrie The Conversation.

Însă noutatea face parte dintr-o strategie mai amplă a companiei: adoptarea totală a inteligenței artificiale, printr-o integrare verticală completă.

Ce urmărește Google, de fapt

Prin integrarea verticală, Google urmărește să controleze fiecare componentă a ecosistemului AI, de la cipuri specializate până la aplicațiile pe care utilizatorii le folosesc zilnic.

Abordarea Google nu vizează, practic, doar îmbunătățirea produselor, ci și consolidarea poziției dominante pe piață, prin reducerea dependenței de parteneri externi și maximizarea controlului asupra datelor.

Companii precum OpenAI și Amazon adoptă strategii similare. OpenAI a preluat o firmă de hardware cofondată de fostul designer Apple, Jony Ive, în timp ce Amazon investește în propriile soluții hardware și software pentru AI.

Astfel, se conturează o tendință largă în rândul giganților tehnologici de a internaliza toate nivelurile „stivei tehnologice” AI: hardware, infrastructură, dezvoltare de modele și colectare de date.

În cazul Google, fiecare nivel este atent planificat. Cipurile Tensor Processing Units (TPU) oferă performanțe superioare în procesarea AI.

Infrastructura proprie de cloud asigură capacitatea de calcul necesară. Propriile echipe de cercetare dezvoltă modele avansate de învățare automată, viziune computerizată și procesare a limbajului. Iar datele provin, în mod constant, din utilizarea serviciilor precum Search, Maps sau Gmail.

Integrarea verticală nu este o idee nouă, dar pare să funcționeze

Integrarea verticală nu este o strategie nouă în lumea afacerilor, însă aplicarea sa în sectorul AI are implicații complexe.

Concentrând toate aceste resurse într-un singur conglomerat, companiile mari își sporesc influența pe piață și ridică bariere semnificative pentru firmele mai mici. Acest dezechilibru poate încetini inovația și reduce diversitatea de opțiuni pentru consumatori.

Mai mult, centralizarea resurselor duce la acumularea de cunoștințe și expertiză în interiorul câtorva entități, limitând schimbul de idei între organizații.

Studiile arată că acest fenomen afectează negativ învățarea socială și accentuează diferențele între liderii de piață și restul actorilor.

Într-un astfel de ecosistem, vulnerabilitatea devine un risc major, deoarece punctele critice de eșec sunt concentrate.

O altă problemă majoră este lipsa de transparență

Colaborările între companii oferă, în mod normal, un nivel de supraveghere și responsabilizare.

Însă dacă o companie controlează fiecare etapă a procesului, supravegherea externă dispare. În lipsa unei reglementări clare, cum e cazul în prezent în sectorul AI, companiile devin tot mai opace în privința practicilor lor, în special în ceea ce privește colectarea și utilizarea datelor.

Tendința actuală spre integrare verticală în domeniul AI ridică semne de întrebare cu privire la echilibrul de putere, inovația autentică și protecția datelor utilizatorilor.

În lipsa unor măsuri adecvate de reglementare și control, avantajele tehnologice ar putea fi umbrite de riscuri structurale și etice majore.