Revoluția de metal: cum transformă roboții umanoizi AI viitorul fabricilor din China

Într-un depozit dintr-o suburbie a Shanghaiului, un spectacol aproape SF prinde viață zi de zi. Zeci de roboți umanoizi repetă obsesiv aceleași sarcini: împăturesc tricouri, fac sandvișuri, deschid uși. Totul face parte dintr-o strategie ambițioasă menită să transforme China în liderul global al roboticii industriale, prin integrarea AI în corpurile umanoizilor. E vorba de mai mult decât simplă automatizare – e începutul unei noi revoluții industriale.

Pentru Beijing, această direcție nu e doar un moft tehnologic, ci o strategie națională. Roboții umanoizi reprezintă o posibilă soluție la unele dintre cele mai presante probleme ale Chinei: criza demografică, stagnarea economică și rivalitatea tehnologică cu Statele Unite. Cu un sprijin guvernamental masiv și o industrie în expansiune rapidă, China vrea să cucerească viitorul fabricilor… cu androizi.

Pentru ca acești roboți să devină utili în producție, nu este suficient să arate umanoid sau să aibă motricitate impresionantă – trebuie să gândească. Aici intervine ceea ce numim AI întrupat (embodied AI), o ramură a inteligenței artificiale care presupune antrenarea algoritmilor într-un mediu fizic, nu doar virtual.

În comparație cu modelele de AI generativă, care se bazează pe seturi masive de date textuale, umanoizii au nevoie de date colectate din acțiuni reale – cum ar fi apucarea unui obiect, turnarea apei într-un pahar sau asamblarea unui modul electronic. AgiBot, una dintre companiile chineze de vârf, operează un centru de date cu 100 de roboți și 200 de oameni care lucrează în ture pentru a produce exact aceste date.

Sprijinul autorităților locale, ca în cazul Shanghaiului sau al orașului Shenzhen, a permis înființarea unor astfel de centre de antrenament. Tehnologii precum DeepSeek sau Qwen, dezvoltate de giganți chinezi ca Alibaba sau ByteDance, sunt integrate în „creierul” roboților pentru a le oferi capacități avansate de învățare și raționament.

China mizează și pe avantajul său în ceea ce privește lanțul de aprovizionare: până la 90% din componentele unui robot umanoid pot fi produse local. Astfel, costurile vor scădea dramatic. De la 35.000 de dolari per unitate în 2025, se estimează că prețul ar putea ajunge la 17.000 de dolari până în 2030 – o reducere care ar permite industrializarea în masă a acestor roboți. În comparație, roboții Optimus ai Tesla au costuri de 50.000-60.000 de dolari.

Statul chinez bagă miliarde: finanțare, subvenții și achiziții directe

Ambiția Chinei de a domina piața mondială a roboților umanoizi este alimentată cu fonduri uriașe. Peste 20 de miliarde de dolari au fost alocați industriei în ultimul an, iar un fond național de 137 de miliarde de dolari este în pregătire pentru a sprijini startup-urile din AI și robotică. Alte orașe mari, precum Beijing, Wuhan sau Shenzhen, oferă sprijin direct: de la spații de lucru gratuite până la subvenții de milioane de yuani pentru companiile care ating anumite praguri de vânzări.

Achizițiile statului chinez completează acest tablou. În 2024, guvernul a cumpărat tehnologie umanoidă în valoare de 214 milioane de yuani – o creștere explozivă față de cei 4,7 milioane de yuani din 2023. Cu un astfel de impuls financiar, roboții umanoizi nu mai sunt doar prototipuri de laborator, ci soluții testate pe linii de producție.

De altfel, companii precum MagicLab sau Unitree au început deja să integreze umanoizi în sarcini repetitive din fabrici: inspecție de calitate, manipulare de materiale, asamblare de componente. Aceste „prototipuri vii” devin tot mai autonome și mai utile în medii reale de lucru.

Șomaj în fabrici sau salvare demografică? Marea dilemă a viitorului

Cu toate promisiunile de productivitate, roboții umanoizi ridică și întrebări grele. Într-o țară unde 123 de milioane de oameni lucrează în sectorul manufacturier, înlocuirea treptată a forței de muncă umane cu androidi nu e lipsită de controverse. Parlamentari chinezi au început să discute despre implementarea unei asigurări de șomaj pentru AI, care să ofere între șase și 12 luni de sprijin financiar pentru muncitorii înlocuiți de roboți.

Totuși, autoritățile nu văd în umanoizi o amenințare, ci o soluție pentru viitor. În special în domenii deficitare, cum ar fi îngrijirea persoanelor vârstnice, cererea de personal este în creștere, iar robotica poate fi un colac de salvare. Planul național de îngrijire a vârstnicilor lansat în decembrie 2024 susține explicit integrarea AI și a roboților humanoizi. Companii precum Ant Group au început deja să dezvolte roboți specializați în sarcini de asistență la domiciliu.

În doar câțiva ani, acești roboți ar putea fi capabili să organizeze o cameră, să aducă un colet sau să transfere o persoană din pat în scaunul cu rotile. Dacă inteligența artificială și infrastructura chineză continuă să se dezvolte în acest ritm, nu este exclus ca viitorul fabricilor – și poate chiar al caselor – să fie populat de colegi de muncă din oțel și siliciu.

Cu o industrie înfloritoare, o rețea de producție eficientă și un guvern hotărât să investească masiv, China pare să fi identificat următoarea frontieră a supremației industriale. Roboții umanoizi nu mai sunt doar vise de laborator – sunt soldații tăcuți ai unei revoluții care se scrie chiar acum în fabricile lor.