Care sunt șansele unui blackout în România, scenariul detaliat de un expert. Similaritățile cu Spania și Portugalia pleacă de la Bruxelles

Pană de curent în Spania, Portugalia, sudul Franței și chiar în Belgia sau Germania. Milioane de oameni afectați, infrastructuri paralizate temporar și autorități în alertă. Acesta este contextul care a reaprins discuțiile despre fragilitatea sistemelor energetice europene și riscul real de blackout inclusiv în România. Constantin Mitrescu, președintele Sindicatului Energia Rovinari, trage un semnal de alarmă cu privire la direcția în care se îndreaptă Uniunea Europeană în ceea ce privește tranziția energetică.

În opinia sa, directivele europene impun un ritm prea accelerat în renunțarea la sursele tradiționale de energie – cărbune, hidro, gaz sau nuclear – în favoarea energiei regenerabile, fără o etapizare clară care să asigure echilibrul și stabilitatea rețelelor.

De ce este sistemul energetic românesc vulnerabil în fața unui blackout

În esență, blackout-ul din Peninsula Iberică a fost cauzat de un vârf de producție de energie solară, care a supraîncărcat rețeaua și a declanșat o reacție în lanț. Sistemele de protecție au reacționat, dar insuficient de rapid pentru a preveni colapsul. Practic, surplusul de energie a dus la oprirea automată a hidrocentralelor și la pierderea a peste 15 GW din rețea, ceea ce a făcut imposibilă menținerea frecvenței necesare de 50 Hz.

Constantin Mitrescu avertizează că România se poate confrunta cu o situație similară, în special în perioade de consum redus, cum a fost recent perioada Paștelui. Cu numeroase capacități de producție din surse regenerabile – mai ales fotovoltaice – dar cu o scădere semnificativă a consumului, sistemul românesc devine instabil în lipsa unor mecanisme solide de echilibrare.

„Și la noi se poate întâmpla același lucru. Sistemul trebuie să fie echilibrat, iar dacă baza este compusă majoritar din regenerabile, fără sprijinul unei producții constante în bandă, există riscul real de prăbușire”, spune liderul sindical.

România are în continuare capacități semnificative în termocentrale, hidrocentrale și centrale nucleare, dar presiunea pentru reducerea emisiilor și închiderea unităților poluante este în creștere. În lipsa unor soluții de stocare eficiente și a unei reglementări flexibile, fiecare vârf de producție necontrolat poate deveni o amenințare.

„Dacă ai prea multă energie într-un moment în care rețeaua nu o poate absorbi sau distribui, sistemul cedează. Nu e vorba doar de lipsă, ci și de exces, ceea ce este și mai greu de gestionat”, explică Mitrescu.

În acest context, specialiștii cer Bruxelles-ului o reevaluare a ritmului de implementare a strategiilor verzi, cu o integrare treptată și echilibrată a surselor regenerabile, alături de tehnologii moderne de stocare și o păstrare minimă a capacităților clasice.