Europa ratează termenul pentru reglementarea inteligenței artificiale. Presiuni puternice din partea SUA și opoziție de la giganții tech

Uniunea Europeană a ratat termenul-limită de 2 mai pentru prezentarea unui cod de bune practici destinat reglementării celor mai riscante modele de inteligență artificială, precum ChatGPT și Gemini. Întârzierea nu este una întâmplătoare: Comisia Europeană se confruntă cu o avalanșă de presiuni, atât din partea administrației Trump, cât și din partea giganților tehnologici americani care contestă direcția aleasă de Bruxelles. Codul, deși voluntar, a devenit miza unui război de influență între Europa și Statele Unite, într-un moment în care cursa pentru controlul asupra AI se intensifică.

De la entuziasm la blocaj politic

După lansarea ChatGPT în noiembrie 2022, liderii europeni au realizat că legislația existentă nu acoperă în mod adecvat noile generații de modele de inteligență artificială generativă. În lipsa unor reglementări clare, Comisia Europeană a mandatat un grup de 13 experți, printre care și celebrul cercetător Yoshua Bengio, să elaboreze un cod de practici care să ghideze companiile AI în respectarea unor standarde de transparență, siguranță și respectare a drepturilor de autor.

În ciuda intențiilor declarate, elaborarea codului a devenit rapid un teren minat. SUA, prin intermediul administrației Trump, a transmis oficial Bruxelles-ului că draftul de cod conține „lacune” și se îndepărtează de ceea ce fusese stabilit inițial în Legea AI adoptată în 2024. În plus, companii precum Meta, Google și Microsoft au exprimat public rezerve față de unele obligații considerate excesive sau greu de implementat.

Lobby agresiv și acuzații de influență disproporționată

În spatele ușilor închise, lobby-ul Big Tech a funcționat la capacitate maximă. Potrivit unor organizații non-profit europene, companiile americane s-ar fi bucurat de „avantaje structurale” în procesul de consultare publică, iar unele clauze esențiale – precum cea referitoare la discriminarea pe scară largă – au fost eliminate din versiunea finală a codului, sub presiunea acestora.

La polul opus, europarlamentari precum Brando Benifei, raportorul principal al AI Act, cer ca acest cod să nu fie un simplu exercițiu de PR pentru companii, ci să impună cu adevărat responsabilități clare. El avertizează că Bruxelles-ul riscă să piardă încrederea cetățenilor dacă reglementarea se transformă într-un compromis diluat, menit să nu deranjeze prea tare Silicon Valley.

Un echilibru fragil între inovare și control

Administrația Trump, deși mai puțin vocală în acest caz decât în alte dosare – precum Digital Services Act sau Digital Markets Act – a sprijinit în mod clar poziția companiilor americane, promovând ideea că „inovarea AI” nu trebuie îngrădită. Într-o scrisoare transmisă Comisiei Europene, reprezentanții SUA au sugerat că actualul cod trebuie modificat pentru a „permite mai bine inovația”.

În acest context tensionat, Comisia încearcă să găsească o formulă de compromis: un cod care să conțină suficiente măsuri de protecție pentru a fi credibil, dar care să nu determine refuzul semnării din partea companiilor vizate. De altfel, semnarea acestui cod este crucială: cei care nu îl adoptă riscă să fie supuși unor obligații suplimentare și unei supravegheri mai stricte din partea noului Birou AI al Comisiei.

Urmează o vară fierbinte pentru AI în Europa

Potrivit termenelor stabilite de AI Act, companiile care dezvoltă modele cu „risc sistemic” trebuie să respecte noile obligații până pe 2 august, fie prin aderarea la codul voluntar, fie prin alte măsuri echivalente. Așadar, Comisia mai are doar câteva luni pentru a debloca situația și a evita un eșec major în ceea ce trebuia să fie momentul de afirmare globală a UE ca super-reglementator în domeniul tehnologiilor emergente.

Pentru moment, Europa pare prinsă între ambițiile sale legislative și realitatea geopolitică a unei industrii dominate de interese economice americane. Iar AI, cea mai promițătoare dar și cea mai imprevizibilă tehnologie a prezentului, devine teatrul principal al acestui conflict de viziuni.