Comoara invizibilă din deșeuri: Cum poate România să recupereze două tone de metale rare pe an

Într-o lume din ce în ce mai dependentă de tehnologie, metalele rare au devenit aurul ascuns al secolului XXI. Deși par de neobservat, aceste elemente se regăsesc în aproape orice dispozitiv electronic pe care îl folosim zilnic – de la telefoane mobile și computere, la televizoare și camere video. România are oportunitatea uriașă de a recupera anual peste două tone de metale rare, doar din reciclarea deșeurilor electrice și electronice (DEEE), conform unei analize realizate de Asociația Environ, un ONG de mediu activ în domeniul colectării și reciclării.

Această resursă valoroasă, exploatată corect, ar putea reduce dependența țării de importuri costisitoare, ar contribui la protejarea mediului și ar susține eforturile Uniunii Europene de a-și asigura autonomia în materie de materii prime critice. Tot ce trebuie este ca deșeurile electronice să nu mai fie aruncate la întâmplare, ci colectate și reciclate inteligent.

Unde se ascund metalele rare în electronicele noastre

Metalele rare – precum neodimul (Nd), disprosiul (Dy), ytriul (Y), europiul (Eu), samariul (Sm) și altele – au proprietăți unice: sunt esențiale în magneți, ecrane, sisteme de vibrații și în diverse circuite electronice. Deși apar în cantități mici, valoarea lor este uriașă datorită aplicațiilor industriale și tehnologice pe care le fac posibile.

Lămpile fluorescente sunt liderii detașați la capitolul concentrație de metale rare, având până la 20.000 ppm (2%) de ytriu și europiu, alături de cantități considerabile de ceriu, terbiu și lantan. Urmează:

HDD-urile (hard disk-uri), care conțin magneți NdFeB, o sursă bogată de neodim și disprosiu (1,5%).
Smartphone-urile, adevărate „mine” miniaturale, conțin nu doar disprosiu și terbiu, ci și lantan, gadoliniu, praseodim și samariu – toate în concentrații mici, dar variate.
Computerele și televizoarele, prin plăcile de circuite și ecranele lor, ascund metale rare în proporții semnificative.
Camerele video, deși mai puțin frecvent reciclate, conțin și ele ytriu, europiu și terbiu.

Un calcul făcut de Environ arată că doar din o tonă de telefoane mobile reciclate s-ar putea recupera anual 3,3 kg de metale rare, iar două tone de monitoare pot genera 1,2 kg din aceste elemente valoroase.

România și Europa în cursa pentru independența de metale rare

La nivel mondial, China deține monopolul în ceea ce privește rezervele și producția de metale rare, cu 44 de milioane de tone în subsolurile sale. România nu are o estimare publică exactă a rezervelor proprii, dar în urmă cu doi ani a importat 557 kg de scandiu și ytriu, iar resursele geologice autohtone indică prezența unor minerale critice precum manganul, cuprul, magneziul și grafitul.

În acest context, reciclarea devine un vector strategic. Uniunea Europeană a adoptat, în aprilie 2025, un regulament care prevede că fiecare stat membru trebuie să asigure, prin reciclare, cel puțin 25% din consumul anual de materii prime strategice. România, cu cele peste 4.000 de puncte de colectare DEEE gestionate de Asociația Environ și cele 250.000 de tone de deșeuri colectate până în prezent, este bine poziționată pentru a răspunde acestei provocări – dar este loc de mult mai mult.

Printre măsurile cheie din regulament se numără:

Intensificarea colectării și sortării produselor cu magneți permanenți (unde se găsesc cele mai multe metale rare).
Etichetarea clară a produselor care conțin metale strategice.
Creșterea capacităților de reciclare în fiecare stat membru.

Pe ansamblu, se estimează că în Europa ar putea fi recuperate anual 190 de tone de metale rare, din care 146 tone doar de neodim. Iar lămpile fluorescente se dovedesc a fi deosebit de importante, cu un potențial de 92 de tone de metale rare extrase, conform aceleiași analize.

De la risipă la resursă: ce poate face România mai departe

Pentru ca România să devină un lider regional în reciclarea metalelor rare, sunt necesari câțiva pași simpli, dar esențiali:

Informarea publicului larg despre valoarea reală a deșeurilor electronice.
Extinderea infrastructurii de colectare, mai ales în mediul rural.
Incentive financiare pentru cetățeni care predau echipamente electronice vechi la reciclare.
Colaborare între autorități, industrie și ONG-uri pentru a crea o economie circulară reală.
Investiții în tehnologii moderne de reciclare, capabile să extragă eficient metale rare.

România nu trebuie să foreze în adâncul pământului pentru a găsi metale valoroase – ele sunt deja aici, în gospodării, birouri și centre comerciale, ascunse în echipamente pe care le aruncăm adesea fără să ne gândim de două ori.

Reciclarea inteligentă este șansa noastră de a transforma un munte de deșeuri într-o mină urbană, cu beneficii economice, ecologice și strategice majore. Este timpul să vedem deșeurile electronice nu ca pe o povară, ci ca pe o resursă de aur invizibil care așteaptă să fie valorificată.