Avatarul AI care a vrut să fie avocat: o instanță din New York trage linie între om și tehnologie

Inteligența artificială pătrunde tot mai adânc în viețile noastre, iar ideea ca un avatar AI să pledeze într-un proces nu mai pare o fantezie de film SF. Totuși, atunci când această idee devine realitate, sistemul judiciar american se vede pus în fața unor dileme etice și legale pe care nu le poate ignora. Un caz recent, petrecut la Curtea Supremă a statului New York, arată cât de abrupt se poate opri entuziasmul tehnologic atunci când intră în conflict cu regulile stricte ale justiției.

Pe 26 martie 2025, Jerome Dewald, implicat într-un proces legat de un litigiu de muncă, a decis să-și prezinte pledoaria în fața judecătorilor printr-un videoclip în care nu el apărea, ci un avatar AI, elegant și zâmbitor, generat cu ajutorul unei platforme digitale. Reacția instanței a fost rapidă și fermă: videoclipul a fost oprit, iar Dewald a fost mustrat pentru lipsa de transparență.

Judecătoarea Sallie Manzanet-Daniels, parte din completul de cinci judecători, a fost cea care a intervenit imediat după ce avatarul a început să vorbească. A cerut oprirea videoclipului și a criticat ferm faptul că Dewald nu a informat instanța despre natura sa generată digital. Reacția ei a fost clară: „Nu-mi place să fiu indusă în eroare.”

Deși Dewald nu a avut intenția să mintă — după cum a afirmat ulterior — instanța a perceput gestul ca fiind o abatere serioasă de la conduita procedurală. Asta chiar dacă, în mod ironic, nu era vorba despre un avocat care să fie pasibil de sancțiuni, ci despre un cetățean care își susținea cauza pro se, adică fără reprezentare juridică.

Motivul pentru care Dewald a recurs la această soluție a fost, după spusele sale, dorința de a transmite mai clar mesajul și de a evita bâlbâielile sau emoțiile inerente unei apariții în fața unei instanțe. El a încercat chiar să creeze un avatar care să-i semene, dar nu a reușit acest lucru la timp, optând în schimb pentru o versiune generică, dar „prezentabilă”.

Cazuri similare și lecții din trecut: AI-ul nu este avocat

Deși incidentul de la New York este cu siguranță ieșit din tipare, nu este prima dată când inteligența artificială creează probleme în instanțe. În iunie 2023, doi avocați și firma lor au fost amendați după ce au folosit ChatGPT pentru cercetare juridică, ajungând să citeze cazuri fictive. Un alt exemplu notabil a fost implicarea AI-ului în dosarele legale ale lui Michael Cohen, fostul avocat al lui Donald Trump, care a inclus în mod neintenționat hotărâri inventate de un chatbot.

În ambele situații, avocații au susținut că au fost în eroare, neînțelegând riscurile utilizării unor instrumente care „halucinează” date. Diferența față de cazul Dewald este că el a făcut o alegere conștientă, fără să dețină toate informațiile legate de protocolul legal. Nu este surprinzător, așadar, că instanța a reacționat atât de dur.

În contrast, Curtea Supremă din Arizona a început chiar luna trecută să folosească avatare AI pentru comunicare publică, prin personajele „Daniel” și „Victoria”, care explică în termeni simpli deciziile judecătorilor. Dar aici este vorba de prezentare, nu de pledoarie — iar diferența e colosală.

Linia fină între inovație și integritate juridică

Cazul lui Jerome Dewald ar putea deveni un precedent interesant într-un context tot mai complex, unde frontiera dintre utilitatea AI și limitele sale legale devine tot mai greu de definit. Daniel Shin, profesor asociat la William & Mary Law School, a declarat pentru Associated Press că nu este surprins de gestul lui Dewald, pe care îl consideră inevitabil. În opinia sa, avocații profesioniști nu ar risca o astfel de mișcare, dar cei care se reprezintă singuri nu primesc, de obicei, avertismente privind riscurile tehnologice.

Totodată, se ridică o întrebare legitimă: dacă avatarul AI ar fi semănat perfect cu Dewald și nu ar fi fost detectabil ca fiind generat digital, ar fi schimbat instanța verdictul? Adevărata provocare abia acum începe, pentru că tehnologia nu stă pe loc. Iar dacă azi avatarul e zâmbitor și evident artificial, mâine ar putea deveni aproape imposibil de deosebit de o persoană reală.

Chiar și Dewald a spus că încearcă să țină pasul cu tehnologia, participând la webinarii ale Baroului American despre AI în sistemul juridic. Dar dorința de a fi modern nu scuză încălcarea regulilor fundamentale de transparență într-o instanță de judecată.

Procesul lui e încă în desfășurare, dar lecția e clară: AI-ul poate fi un instrument valoros, dar nu poate — cel puțin deocamdată — înlocui vocea umană în fața legii.