Realitatea înfricoșătoare a părinților români care caută liniște în casă: copii dependenți de TikTok de la 5 ani, stau și 6 ore cu ochii în ecran

Un nou studiu lansat de organizația Salvați Copiii România arată o realitate greu de ignorat: rețelele sociale au devenit o prezență constantă în viața copiilor, încă de la vârste extrem de fragede. Mulți părinți se bucură de liniștea aparentă pe care o oferă un ecran aprins în mâinile copilului, fără să conștientizeze efectele de profunzime pe care această expunere le poate genera.

TikTok de la 5 ani și 6 ore de ecran pe zi

Potrivit studiului din 2025, aproape jumătate dintre copiii români (48,3%) petrec zilnic peste 6 ore în mediul digital. Mai grav este că vârsta la care aceștia încep să folosească platforme precum TikTok, Instagram sau Snapchat a coborât până la 5 ani, în timp ce în 2019 era de aproximativ 9 ani.

32% dintre copii folosesc deja TikTok, iar alte rețele precum Instagram (21%), Facebook (19%) și Snapchat (17%) completează lista preferințelor digitale. Copiii intră într-un mediu hiper-stimulant, în care standardele nerealiste, limbajul violent și izolarea socială pot deveni o normă. Psihologii atrag atenția că acești factori contribuie la tulburări de somn, lipsă de concentrare, scăderea stimei de sine și chiar la dezvoltarea stărilor de anxietate sau depresie.

Fenomenul este reflectat și în creșterea numărului de apeluri la serviciile de consiliere psihologică. Un copil din trei care a ajuns la psiholog în cadrul organizației a acuzat anxietate severă, iar în cazul adolescenților procentul trece de 50%, cu mențiuni inclusiv despre tentative de suicid.

Limbajul rețelelor devine un cod al suferinței

Una dintre cele mai îngrijorătoare tendințe este apariția unui „limbaj digital” pe care părinții nu îl înțeleg, dar care pentru copii funcționează ca un cod al durerii. Emoji-uri aparent inofensive – cum ar fi broasca, dinamita sau inima neagră – pot ascunde mesaje despre ură, radicalizare sau gânduri suicidare. În paralel, rețelele sociale deschid accesul la comunități toxice sau influenceri iresponsabili, unde copiii își caută validarea sau sentimentul de apartenență.

Doi din cinci copii spun că au fost hărțuiți sau jigniți online, iar 75% dintre părinți declară că sunt îngrijorați de conținutul nepotrivit la care cei mici pot fi expuși. Alte temeri frecvente includ interacțiunile cu necunoscuți (70%) și posibilitatea ca minorii să devină victime ale infracțiunilor pe internet (59%).

Ce pot face părinții

În fața acestui fenomen, soluțiile nu stau în interdicții radicale, ci în relații sănătoase și comunicare deschisă. Psihologii Salvați Copiii le recomandă părinților să fie atenți, curioși și empatici. Să adreseze întrebări fără ton acuzator, să fie modele de echilibru emoțional și să încerce să înțeleagă cum propria copilărie le influențează stilul parental.

Nu rețeaua în sine e problema, ci lipsa ghidării. Copiii trebuie învățați să distingă între realitate și iluzie, între validare și presiune socială. Fără sprijin și îndrumare, ecranele pot deveni o formă de abandon mascat, în care liniștea aparentă a casei se plătește scump, în tăcere, cu fragilitatea emoțională a celor mai tineri membri ai familiei.