Whistleblower dezvăluie că Meta ar fi fost pregătită să cenzureze conținut pentru guvernul chinez

Meta și CEO-ul Mark Zuckerberg s-au poziționat de mult timp ca susținători ai „libertății de exprimare”, însă o plângere a unui avertizor de integritate aruncă o lumină diferită asupra acestor afirmații. Potrivit unui raport al Washington Post, o fosta angajată a Meta susține că Facebook a construit un sistem de cenzură al conținutului care s-ar fi conformat cerințelor Partidului Comunist Chinez, într-o încercare eșuată de a opera în China.

Sarah Wynn-Williams, fost director global de politică la Meta și care a lucrat în echipa responsabilă de politica în China, a depus o plângere la Comisia pentru Valorile Mobiliare și Schimburi (SEC), descriind detaliile acestui proces. Wynn-Williams a părăsit compania în 2017 și povestește cum discuțiile despre o posibilă intrare a Facebook pe piața chineză au început încă din 2014. În ciuda politicii companiei de a apăra libertatea de exprimare, Zuckerberg și echipa sa erau dispuși să facă mari concesii pentru a accesa această piață vastă.

Printre concesiile făcute, Wynn-Williams susține că Facebook a acceptat să stocheze datele utilizatorilor chinezi, inclusiv ale celor din Hong Kong, pe servere aflate în China. Aceste măsuri ar fi facilitat accesul guvernului chinez la informațiile personale ale cetățenilor, un lucru care ar fi compromis protecțiile mai puternice de care aceștia se bucurau înainte de aceste modificări.

Cenzura activă și instalarea unui „redactor-șef” în China

Pe măsură ce Facebook încerca să se adapteze cerințelor Chinei, compania a construit un sistem automatizat de detectare și eliminare a conținutului care conținea termeni interziși. În 2015, se pare că s-au purtat discuții pentru implementarea unui „redactor-șef” care ar fi avut controlul asupra conținutului disponibil pe platforma destinată Chinei. Acest redactor ar fi avut puterea de a elimina conținutul considerat inacceptabil de guvernul chinez și chiar de a închide complet site-ul în cazul unor „tulburări sociale” în țară.

Mai mult, plângerea avertizorului susține că Facebook a făcut și alte ajustări pentru a demonstra că este dispus să răspundă „intereselor comune” ale Chinei. Un exemplu este restricționarea contului unui om de afaceri chinez exilat în New York, Guo Wengui, care fusese critic la adresa guvernului chinez. Facebook a afirmat că a șters contul acestuia din cauza distribuției „informațiilor personale ale altor persoane fără consimțământul lor,” dar conform plângerii, acest act a fost solicitat de autoritățile chineze pentru a arăta angajamentul companiei față de cerințele regimului.

Impactul eforturilor de a se conforma cu regimul chinez

În ciuda acestor concesii, eforturile Facebook de a intra pe piața chineză s-au dovedit a fi în mare parte zadarnice. Deși compania a lansat aplicații sociale în China, nu a reușit să își impună marile sale platforme, iar WhatsApp a fost interzis în țară în 2017, la scurt timp după achiziția sa de către Facebook. În ciuda acestui eșec, compania a continuat să caute modalități de a se conforma cerințelor Chinei.

În 2019, când a devenit evident că China nu era o opțiune viabilă pentru Facebook, Mark Zuckerberg a început să vorbească despre importanța libertății de exprimare, o temă pe care o adresa în discursurile publice. Acesta a susținut că Facebook se opune cenzurii și respinge abordările restricționiste ale internetului, cum ar fi cele adoptate de China.

Meta respinge acuzațiile și se concentrează pe „libertatea de exprimare”

Meta, însă, a respins acuzațiile din plângerea avertizorului, afirmând că acestea sunt promovate de o fostă angajată care a fost concediată în urmă cu opt ani pentru performanțe slabe. Un purtător de cuvânt al Meta a subliniat că în prezent compania nu își operează serviciile în China și că a renunțat la planurile de a face acest lucru în 2019, așa cum a anunțat Zuckerberg. Totuși, mulți observă contrastul dintre retorica despre libertatea de exprimare pe care o promovează Zuckerberg și aceste dezvăluiri despre eforturile companiei de a se conforma unui regim cenzurii stricte din China.

Concluzie: O diferență între cuvinte și fapte

Aceste dezvăluiri ridică întrebări importante despre principiile care stau la baza deciziilor de afaceri ale Meta și ale lui Mark Zuckerberg. În ciuda promisiunilor de a sprijini „libertatea de exprimare” și de a se opune cenzurii guvernelor autoritare, plângerea avertizorului sugerează că, în realitate, compania a fost dispusă să facă mari concesii în fața regimurilor care impun restricții stricte asupra internetului. Această discrepanță între discurs și acțiune reflectă complexitatea afacerilor globale ale Meta și provoacă o reflecție mai profundă asupra valorilor care guvernează platformele de socializare moderne.