Interfețele creier-computer: o nouă frontieră pentru persoanele paralizate
Cercetările din domeniul neuroștiințelor au făcut un pas important spre îmbunătățirea calității vieții persoanelor cu paralizie. O echipă de la Universitatea din California, San Francisco (UCSF), a reușit să dezvolte o interfață creier-computer (BCI) care permite controlul unui braț robotic pe termen lung, fără recalibrări frecvente. Acest progres deschide calea către utilizarea practică a neuroprotezelor în viața de zi cu zi.
Interfețele creier-computer (BCI) sunt dispozitive care traduc semnalele cerebrale în comenzi pentru echipamente externe. Aceste sisteme sunt esențiale pentru persoanele cu dizabilități motorii, oferindu-le o modalitate de a interacționa cu lumea înconjurătoare fără mișcare fizică.
O problemă majoră a BCI-urilor tradiționale era necesitatea recalibrării frecvente. Reprezentările neuronale ale mișcărilor nu sunt statice, ci se modifică subtil de-a lungul timpului, ceea ce ducea la o degradare rapidă a performanței dispozitivelor. Cercetătorii de la UCSF au rezolvat această provocare prin integrarea inteligenței artificiale (AI) în sistemul BCI. AI analizează și se adaptează continuu la schimbările activității cerebrale, permițând utilizarea dispozitivului pentru luni întregi fără ajustări.
Antrenarea creierului pentru a controla un braț robotic
Participanții la studiu au învățat să controleze brațul robotic printr-un proces de antrenament mental. Primul pas a fost exersarea mișcărilor în mod imaginar, cum ar fi mișcarea degetelor sau a mâinii. Această etapă a permis AI-ului să identifice tiparele cerebrale asociate fiecărei intenții de mișcare.
Pentru a îmbunătăți precizia, cercetătorii au introdus un mediu de antrenament virtual. Pacientul a practicat ghidarea unui braț robotic simulat pe ecran, primind feedback despre corectitudinea comenzilor sale mentale. Acest proces a dus la o îmbunătățire semnificativă a preciziei, permițând ulterior transferul cu succes al abilităților către brațul robotic real.
După doar câteva sesiuni, utilizatorul a reușit să manipuleze obiecte cu o dexteritate impresionantă. Printre sarcinile îndeplinite se numărau ridicarea și mutarea unor cuburi, deschiderea unui dulap, apucarea unei cești și plasarea acesteia sub un dozator de apă.
Viitorul interfețelor creier-computer
Cea mai mare realizare a acestui sistem BCI este stabilitatea sa pe termen lung. Dacă tehnologiile anterioare necesitau recalibrări zilnice, noua metodă dezvoltată la UCSF a funcționat fără probleme timp de șapte luni, necesitând doar ajustări minime. Această durabilitate marchează un pas crucial către integrarea neuroprotezării în viața cotidiană.
Pentru persoanele cu paralizie, capacitatea de a efectua sarcini esențiale în mod independent ar putea transforma complet modul în care își trăiesc viața. Cercetătorii lucrează acum la optimizarea algoritmilor AI pentru a îmbunătăți viteza și naturalețea mișcărilor, cu scopul de a testa sistemul în medii casnice.
„Sunt foarte încrezător că am învățat cum să construim acest sistem și că îl putem face să funcționeze în mod fiabil”, a declarat neurologul Karunesh Ganguly, liderul echipei de cercetare.
Pe măsură ce tehnologia BCI continuă să evolueze, aceste dispozitive ar putea deveni instrumente indispensabile pentru persoanele cu dizabilități, oferindu-le un nivel de independență care, până acum, părea imposibil de atins.