Creșterea inteligenței artificiale, un pericol ascuns pentru sănătate: Ce spun experții

Dezvoltarea inteligenței artificiale a cunoscut o expansiune spectaculoasă în ultimii ani, marile companii investind sume uriașe în centre de date capabile să proceseze volume imense de informații. Însă această creștere nu vine fără un preț – și nu este vorba doar despre costurile financiare. Un nou studiu realizat de cercetători de la UC Riverside și Caltech atrage atenția asupra impactului devastator pe care aceste centre îl au asupra sănătății umane, crescând riscul de boli grave precum cancerul și astmul.

Centrele de date care alimentează inteligența artificială sunt echipate cu hardware extrem de performant, generând cantități enorme de căldură și consumând resurse locale de apă și energie electrică într-un ritm alarmant. Pe lângă impactul asupra mediului, aceste centre contribuie semnificativ la poluarea aerului, deoarece sunt alimentate în mare parte de centrale pe cărbune situate, de obicei, în comunități cu venituri mici.

Conform studiului realizat de UC Riverside și Caltech, poluarea rezultată din dezvoltarea AI ar putea cauza până la 1.300 de decese premature anual din cauza cancerului și astmului până în 2030. Costurile asociate tratamentelor medicale, pierderilor salariale și absențelor școlare cauzate de aceste probleme de sănătate se estimează că vor ajunge la aproape 20 de miliarde de dolari pe an. În 2023, cheltuielile legate de afecțiunile provocate de poluarea centrelor AI au fost de 1,5 miliarde de dolari, înregistrând o creștere de 20% față de anul precedent.

Impactul poluării nu poate fi compensat

Unul dintre cele mai alarmante aspecte ale poluării cauzate de centrele AI este faptul că efectele asupra sănătății se resimt la nivel național, nu doar în comunitățile aflate în apropierea centralelor. Spre deosebire de emisiile de carbon, care pot fi compensate prin măsuri ecologice, toxinele eliberate în atmosferă se răspândesc necontrolat, afectând populații aflate la distanțe considerabile.

Shaolei Ren, cercetător la UC Riverside, a explicat că „impactul asupra sănătății provocat de un centru de date dintr-o regiune nu poate fi compensat prin aer mai curat în altă parte”. Acesta a comparat poluarea produsă de centrele AI cu dezastrul nuclear de la Cernobîl, subliniind că substanțele toxice se dispersează pe arii extinse, fără a ține cont de distanțe.

În plus, deși centrele de date contribuie la bugetele locale prin taxele pe proprietate, impactul negativ asupra sănătății nu este resimțit doar de comunitățile din apropiere, ci la nivelul întregii țări. Astfel, alte regiuni, care nu beneficiază direct de aceste investiții, suportă consecințele poluării fără nicio formă de compensare.

Reacția marilor companii de tehnologie

În fața acestor constatări alarmante, marile companii din domeniul tehnologiei, inclusiv Meta, Microsoft și Google, au respins concluziile studiului. Reprezentanții Google au declarat că lucrarea „promovează o estimare inexactă a emisiilor, subminând progresul energiei curate și creând o narațiune falsă despre impactul asupra sănătății”.

Cu toate acestea, specialiștii care au realizat studiul recomandă ca firmele de tehnologie să implementeze proceduri standardizate de raportare a poluării și a efectelor asupra sănătății. Totuși, având în vedere profiturile uriașe generate de inteligența artificială, este puțin probabil ca aceste companii să adopte măsuri mai stricte de mediu fără o presiune externă puternică.

Pe măsură ce piața AI se apropie de o valoare estimată la 900 de miliarde de dolari până în 2026, devine din ce în ce mai clar că întrebarea esențială nu este doar cât de departe poate merge dezvoltarea AI, ci și cine plătește cu adevărat prețul acestei revoluții tehnologice.