Locațiile în timp real ale lui Putin, Macron, Trump, Biden și altor lideri dezvăluite de o banală aplicație de fitness: ce este Strava și cum a compromis securitatea mondială

O aplicație aparent inofensivă, folosită de milioane de utilizatori din întreaga lume pentru a și întrena și urmări performanțele sportive, a reușit să creeze breșe uriașe în securitatea unor lideri mondiali. Strava, o aplicație de fitness care încurajează competiția prin partajarea datelor de antrenament, s-a transformat într-un coșmar pentru securitatea globală și siguranța misiunilor sensibile. Întâmplări recente au scos la iveală că locațiile în timp real ale lui Vladimir Putin, Emmanuel Macron, Joe Biden, Donald Trump și alții lideri au fost compromise din cauza activitċților publice ale gărzilor lor de corp.

Strava și hărțile de activitate: de la motivație la pericol

Totul a început în 2018, când Strava a lansat o „hartă de activitate” care agregă traseele publice ale utilizatorilor din întreaga lume. Această hartă, care se dorea un instrument motivațional pentru pasionații de sport, s-a dovedit a fi o breșă majoră în securitatea unor instalații militare și guvernamentale de top. Militari, agenți secreți și gărzi de corp ale unor lideri importanți, care ar fi trebuit să fie instruiți în discreție, au permis ca datele lor de antrenament să devină publice.

Traseele de antrenament, care deseori coincideau cu locațiile militare sau reședințele secrete ale liderilor mondiali, au devenit rapid vizibile pentru oricine. Când un student australian a explorat harta Strava deasupra deșertului sirian, el a descoperit trasee strălucitoare în zone izolate – indicii clare ale prezenței militare. Astfel, Strava a dezvăluit existența unor baze militare și detalii despre structurile lor, punând în pericol personalul și misiunile, scria la acea vreme The Guardian.

În urma acestor dezvăluiri, guverne precum cel american și francez au început să ia măsuri pentru a controla utilizarea aplicațiilor de fitness de către militari. Strava, la rândul său, a pasat responsabilitatea pe umerii utilizatorilor, subliniind că doar activitċțile publice au fost agregate și promițând că va simplifica setările de confidențialitate.

Gărzile de corp ale liderilor mondiali, expuse

O investigație recentă realizată de ziarul francez Le Monde a arătat că breșele de securitate nu s-au limitat doar la soldați sau baze militare. Potrivit acesteia, gărzile de corp ale unor lideri precum Emmanuel Macron, Vladimir Putin, Joe Biden, Kamala Harris și Donald Trump au fost identificate prin utilizarea aplicației Strava. Traseele lor de alergare au dezvăluit locații sensibile, detalii ale reședințelor liderilor și chiar detalii despre deplasări.

Un caz deosebit de grav a implicat gărzile de corp ale președintelui rus Vladimir Putin, care au oferit informații cruciale despre locațiile unde acesta s-ar afla, inclusiv la renumitul „Palat al lui Putin” de la Marea Neagră, despre care Kremlinul a negat mereu că i-ar aparține. De exemplu, agenții din Serviciul Federal de Protecție al Rusiei au fost văzuți alergând repetat în apropierea acestui complex între 2019 și 2024, dezvăluind astfel că președintele rus se afla în zonă.

Chiar mai mult, traseele publicate pe Strava au arătat prezența unui agent la complexul din Karelia, unde s-ar afla o proprietate secretă cu „o cascadă privată”, precum și prezența altor agenți în Blagoveșcensk, în apropierea cosmodromului Vostočnii, cu câteva zile înainte ca Putin să se întâlnească acolo cu Kim Jong-un.

Nevoia de confidențialitate într-o lume conectată

Aceste incidente demonstrează vulnerabilitċțile aplicațiilor de fitness în era digitală și riscurile majore la care pot fi expuși liderii mondiali și forțele armate. Deși aplicațiile precum Strava sunt menite să fie inofensive și chiar benefice pentru sănătate, neglijența utilizatorilor de a-și seta corect confidențialitatea poate avea consecințe catastrofale. Faptul că gărzile de corp ale unor personalități precum Putin, Macron sau Biden nu au putut rezista tentației de a-și împărtăși performanțele sportive arată că până și cei mai bine instruiți pot cădea pradă vulnerabilitċților tehnologice.

Pentru a preveni astfel de incidente pe viitor, este crucial ca agențiile de securitate să îține cont de riscurile tehnologiei și să instruiască corespunzător personalul asupra modului în care aceste aplicații pot compromite siguranța lor și a celor pe care îi protejează. Setările de confidențialitate, controlul asupra datelor publicate și evitarea folosirii aplicațiilor în zone sensibile sunt doar câteva dintre măsurile care ar putea reduce riscurile pe viitor.

Incidentul Strava este un exemplu clar al modului în care tehnologia poate avea consecințe neintenționate asupra securitċții globale. Într-o lume în care totul este conectat, chiar și cele mai mici greșeli pot deveni puncte de vulnerabilitate exploatabile pentru cei cu intenții rele. Astfel, confidențialitatea devine o necesitate, nu doar un privilegiu, mai ales în contextul persoanelor care dețin funcții de mare importanță pe scena internațională.