Cum s-a făcut Irlanda fără să vrea cu 13 miliarde de euro de la Apple: O decizie istorică a UE cu consecințe importante

În urma unei decizii istorice a Curții Europene de Justiție (CEJ), Irlanda se confruntă cu o situație paradoxală: deși a pierdut un proces, țara a câștigat 13 miliarde de euro pe care a încercat în mod activ să nu-i primească. Acest caz, implicând cel mai mare gigant tehnologic din lume, Apple, aduce în prim-plan o dezbatere amplă despre politica fiscală, avantajele neloiale și impactul multinaționalelor asupra economiilor naționale, scrie The Guardian.

Bătălia de un deceniu și decizia CEJ

Totul a început cu o investigație condusă de Margrethe Vestager, comisarul european pentru concurență, care a descoperit că Apple beneficia de o serie de avantaje fiscale în Irlanda care contravin regulilor Uniunii Europene privind ajutoarele de stat. În 2016, Comisia Europeană a cerut ca Apple să returneze suma de 13 miliarde de euro pentru impozitele neplătite, deoarece aceste scutiri oferiseră companiei un avantaj competitiv nedrept.

După o bătălie juridică de un deceniu, CEJ a dat câștig de cauză Comisiei Europene, confirmând că Apple trebuie să returneze acești bani. Deși decizia este o victorie majoră pentru Vestager și pentru susținătorii unei reglementări mai stricte a fiscalității multinaționalelor, ea a provocat un val de emoții complexe. În mod paradoxal, Irlanda, care a încercat să evite această decizie și a apărat politica sa fiscală, se trezește acum cu o sumă uriașă de bani pe care nu și-a dorit-o.

Ce înseamnă acest câștig pentru Irlanda?

Suma de 13 miliarde de euro echivalează cu aproximativ 14% din cheltuielile publice anuale ale Irlandei, ceea ce reprezintă o sumă impresionantă pentru bugetul național. Însă problema cu care se confruntă acum guvernul irlandez este ce să facă cu acești bani. Irlanda, care a atras de-a lungul anilor numeroase multinaționale datorită politicii sale fiscale favorabile, se află într-o situație delicată: dacă acceptă această sumă, ar putea transmite un mesaj de instabilitate fiscală multinaționalelor, punând în pericol viitorul acestora în țară.

Deși ar putea să utilizeze acești bani pentru a investi în infrastructură, educație sau reducerea datoriei publice, guvernul se teme de impactul negativ asupra reputației sale fiscale. Până acum, Irlanda s-a bazat pe impozitele plătite de un grup restrâns de multinaționale, precum Apple, Google sau Meta, pentru a-și susține bugetul. O astfel de decizie ar putea face companiile tehnologice să-și regândească strategiile de investiții în țară.

Impactul asupra Apple și economiei globale

Deși Apple a fost nevoită să returneze 13 miliarde de euro, compania nu a fost grav afectată de această decizie. Valoarea bursieră a Apple este estimată la 3.39 trilioane de dolari, iar acțiunile sale au înregistrat o scădere de doar 0,5% după anunțarea verdictului. Compania și-a exprimat dezamăgirea, dar continuă să domine sectorul tehnologic mondial fără efecte semnificative pe termen lung.

Cazul Apple nu se limitează însă la Irlanda și Uniunea Europeană. El a atras atenția guvernelor și activiștilor din întreaga lume, deoarece ridică întrebări fundamentale despre modul în care multinaționalele folosesc structuri fiscale complexe pentru a reduce impozitele. Tactici precum „Double Irish”, folosite de companii pentru a redirecționa venituri prin subsidiare irlandeze și paradisuri fiscale, au fost eliminate în 2020, însă impactul acestui tip de practici este resimțit și astăzi.

Reconfigurarea sistemului fiscal global

Decizia în cazul Apple a avut loc într-un context în care se discută tot mai mult despre necesitatea reformării sistemului fiscal global. Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) a condus eforturile de a introduce un impozit minim global de 15% pentru marile multinaționale, o măsură menită să reducă posibilitatea ca acestea să profite de politicile fiscale favorabile ale anumitor state.

În acest sens, Irlanda a fost nevoită să își modifice politica fiscală de bază. Deși impozitul pe profit de 12,5% a fost menținut pentru companiile mici, pentru multinaționale precum Apple, Google și Meta, impozitul a crescut la 15%. Aceasta reprezintă o schimbare majoră într-o țară cunoscută pentru atragerea marilor corporații prin impozite scăzute.

Consecințele pe termen lung

Pentru Irlanda, provocările nu se opresc aici. Pe de o parte, guvernul trebuie să decidă cum să utilizeze această sumă impresionantă de bani, iar pe de altă parte, trebuie să gestioneze efectele pe termen lung asupra economiei sale și asupra atractivității pentru multinaționale. Schimbările din peisajul fiscal global, cum ar fi introducerea unui impozit minim global, pun presiune pe Irlanda și alte țări care au folosit impozitele scăzute pentru a atrage investiții străine.

Decizia CEJ a adus însă și un element de incertitudine în peisajul politic irlandez. În timp ce unii politicieni cer ca banii să fie folosiți pentru investiții în infrastructură și educație, alții sugerează utilizarea lor pentru reducerea datoriei publice. Taoiseach-ul Simon Harris a declarat că guvernul va reflecta asupra celei mai bune soluții înainte de a lua o decizie finală.

Concluzie

Cazul Apple reprezintă mai mult decât o simplă dispută fiscală între o corporație și un stat. El simbolizează transformările majore care au loc în peisajul fiscal global și ridică întrebări fundamentale despre echitatea fiscală, rolul statelor în atragerea investițiilor și responsabilitatea multinaționalelor. Irlanda, deși beneficiară a unei sume uriașe, se confruntă acum cu dileme complexe legate de viitorul său economic și fiscal, iar impactul acestei decizii va continua să fie resimțit pe termen lung.