Ruinele Mănăstirii Chiajna-Giulești, investigate cu tehnologii de ultimă generație: Ce au descoperit specialiștii despre monumentul istoric
Ruinele Mănăstirii Chiajna-Giulești, un monument istoric din secolul al XVIII-lea, au fost supuse unor investigații avansate pentru a determina gradul de degradare și stabilitatea structurii.
Construită în perioada fanariotă și situată în partea de vest a Bucureștiului, această mănăstire a fost martora unor evenimente istorice tumultuoase, inclusiv incendierea de către turci și afectarea sa de numeroase cutremure. În prezent, doar o parte din zidurile de cărămidă au supraviețuit, păstrându-se ca relicvă a trecutului.
Tehnologii moderne pentru evaluarea rezistenței structurale
Pentru a evalua starea actuală a mănăstirii și influența vibrațiilor externe asupra acesteia, o echipă de cercetători și elevi de la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP), împreună cu parteneri de la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Optoelectronică (INOE 2000) și compania Topgeocart, au utilizat tehnologii de ultimă generație. Investigațiile, desfășurate între 19 august și 2 septembrie 2023, au inclus metode non-invazive precum scanarea 3D, seismologie și senzori aeropurtați.
Model 3D al Mănăstirii Chiajna-Giulești
Eduard Năstase, cercetător la INCDFP și coordonator al proiectului, a explicat că echipa a reușit să descopere structuri îngropate și să obțină un model tridimensional al mănăstirii.
„Am obținut date valoroase care vor fi esențiale pentru lucrările de restaurare”, a subliniat acesta, adăugând că analiza vibrațiilor produse de trenurile din proximitate a indicat o degradare lentă a structurii.
Influența cutremurelor și vibrațiilor asupra monumentului
Istoria cutremurelor din regiune a jucat un rol crucial în starea actuală a mănăstirii. Cutremurele din anii 1800, 1940 și 1977 au contribuit la colapsul unor elemente structurale, inclusiv fragmente din turla Pantocrator. Echipa de cercetare a identificat degradări semnificative ale pereților de cărămidă și riscuri majore în cazul unui cutremur din zona Vrancea cu magnitudine peste 7 pe scara Richter.
Studiul de caz desfășurat la Mănăstirea Chiajna-Giulești, denumit „Rezonanța trecutului”, a avut și un scop educațional. Elevii au învățat să utilizeze diverse metode de colectare și interpretare a datelor, contribuind la o mai bună înțelegere a stării actuale a monumentului. De asemenea, investigațiile au evidențiat complementaritatea metodelor utilizate, combinând termoviziunea cu scanarea 3D și tehnologia LiDAR pentru a valida observațiile inițiale.
Eduard Năstase a menționat că rezultatele studiului de caz vor fi publicate într-un articol științific în octombrie 2024, contribuind la dezvoltarea unor proiecte de conservare și protejare a acestui important vestigiu istoric.
