Românii pasionații de gaming, la nivel de milioane, conform unui nou studiu. Câți se joacă zilnic, dar o dată pe lună și pe ce platforme

Gamingul nu mai este de mult un hobby de nișă în România, iar cel mai nou studiu realizat de RGDA împreună cu Banca Transilvania confirmă foarte clar acest lucru. Vorbim deja de 7,9 milioane de români cu vârste între 15 și 64 de ani care se joacă măcar o dată pe lună, adică 68% dintre utilizatorii de internet. Jucătorul tipic are în jur de 36 de ani, iar distribuția pe gen este aproape perfect echilibrată: 51% bărbați, 49% femei. Cu alte cuvinte, dacă ai impresia că „gamerul clasic” este doar adolescentul prin fața blocului, acest profil nu mai descrie realitatea din 2025.

Studiul a fost făcut pe două eșantioane solide: unul reprezentativ național și unul dedicat jucătorilor activi care petrec timp constant pe PC, consolă sau mobil. Rezultatul este o radiografie foarte clară a pieței locale: ce joacă românii, pe ce dispozitive, cât de des și cum se raportează la tendințe precum inteligența artificială sau streamingul de conținut de gaming.

Cine sunt gamerii români și cât de des se joacă

Dincolo de cifrele mari, frecvența de joc spune multe despre cât de prezent este gamingul în rutina zilnică. Aproape jumătate dintre cei care se joacă pe mobil sau tabletă intră în jocuri în fiecare zi: 48% dintre utilizatori recunosc că deschid cel puțin un joc zilnic. Nici utilizatorii de PC nu sunt departe, 42% dintre ei jucându-se zilnic. Dacă te gândești cât de aglomerată e deja ziua unui adult, faptul că atât de mulți români reușesc să strecoare gamingul în program arată că îl consideră o formă importantă de relaxare sau de socializare.

În același timp, există și categoria de „casual gamers”, cei care se joacă mai rar, dar constant, măcar o dată pe lună. Ei sunt importanți pentru industrie pentru că aduc volum și diversifică publicul. Studiul arată și că o mare parte dintre jucători plătesc pentru jocuri sau conținut suplimentar, mai ales pe console, unde 67% dintre utilizatori fac lunar achiziții. Chiar dacă pirateria nu a dispărut, tendința este de scădere, tot mai mulți respondenți declarând că plătesc ori de câte ori un joc nu este gratuit.

Pe ce platforme se joacă românii

PC-ul și laptopul rămân în centrul ecosistemului de gaming din România. 61% dintre jucătorii activi folosesc astfel de dispozitive, iar 42% spun că PC-ul este platforma preferată. Diferențele de gen sunt destul de clare: aproape jumătate dintre bărbați (48%) preferă PC-ul, în timp ce la femei procentul este de 29%. Pentru tine, dacă ești obișnuit cu tastatură și mouse, nu e deloc surprinzător că această platformă domină jocurile de strategie, shooterele competitive sau MMO-urile.

Mobilul și tableta vin imediat în spate, cu 55% rată de utilizare și 20% preferință declarată. Aici se vede clar un public mult mai feminin: 40% dintre femeile intervievate preferă jocurile pe mobil, comparativ cu doar 10% dintre bărbați. Pentru dezvoltatori, asta înseamnă că titlurile casual, puzzle sau match-3 au un public foarte fidel, în special în rândul jucătoarelor. Consolele au însă cea mai spectaculoasă evoluție: sunt folosite de 46% dintre gameri și devin platforma preferată pentru 30% dintre ei. Creșterea este susținută mai ales de Generația Z și de Millenials, pentru care consolele și PC-ul merg adesea mână în mână.

Un alt rezultat interesant este că un jucător român folosește în medie 2,8 platforme. Asta înseamnă că nu mai vorbim de tabere izolate „PC versus consolă”, ci de o migrare constantă între device-uri. Poți începe o sesiune de joc acasă pe consolă, să continui pe mobil în drum spre muncă și să treci seara pe PC, fără să simți că trădezi o platformă anume.

Ce se joacă românii și cum schimbă AI-ul și streamingul industria

Când intri în detaliu pe genuri, preferințele localelor seamănă mult cu tendințele globale, dar cu câteva nuanțe interesante. Jocurile de acțiune și aventură sunt în top, cu 54% dintre respondenți, urmate de shootere, cu 45%, și RPG-uri, cu 34%. Femeile sunt mult mai active decât poate ai crede în multe dintre aceste categorii, dar se remarcă în special la puzzle și match-3, unde procentul lor ajunge la 42%, în timp ce doar 10% dintre bărbați menționează genul ca preferat. Bărbații domină zona de simulatoare auto/moto, sporturi sau strategii, însă diferențele nu mai sunt la fel de abrupte ca în urmă cu câțiva ani.

Streamingul video a devenit parte integrantă din cultura gamerilor. Trei din patru jucători activi urmăresc conținut de gaming online, iar 73% declară că se uită constant la clipuri sau live-uri, în special pe YouTube. Gen Z este campion absolut aici, cu 85% rată de consum, urmată de Millenials cu 73%. Pentru tine, dacă îți place să urmărești streameri sau ghiduri, asta înseamnă că nu ești deloc o excepție, ci parte dintr-un nou mod de a consuma jocurile, în care vizionarea devine aproape la fel de importantă ca jocul propriu-zis.

Un alt capitol unde studiul arată un optimism surprinzător este inteligența artificială. Aproximativ 80% dintre respondenți cred că AI-ul va ușura dezvoltarea jocurilor, iar 74% se așteaptă la mai mult conținut generat automat. În același timp, majoritatea gamerilor își gestionează atent plățile, 57% folosind aplicații bancare pentru microtranzacții și achiziții în jocuri, iar aproape 80% spun că nu au avut probleme financiare cauzate de gaming. Industria se maturizează, iar jucătorii devin mai responsabili, chiar dacă petrec mult timp în lumi virtuale.

În concluzie, gamerul român din 2025 este conectat, divers și tot mai exigent. Se joacă mult, pe mai multe platforme, plătește pentru experiențe de calitate, urmărește conținut de gaming online și privește cu interes noile tehnologii. Dacă te regăsești în acest portret, faci parte dintr-o comunitate care nu mai este marginală, ci un pilon important al industriei de entertainment din România.