Copii recrutați prin jocuri video și folosiți pentru crime la comandă, avertizează Europol

În timp ce pentru mulți părinți jocurile video par doar o distracție inofensivă, pentru rețelele de crimă organizată ele au devenit o poartă de intrare către ceva mult mai întunecat. Europol avertizează că tot mai mulți copii sunt recrutați în mediul online, prin jocuri multiplayer, pentru a comite crime la comandă, acte de tortură și alte infracțiuni grave, fără ca adulții din jur să bănuiască ce se întâmplă „în spatele ecranului”.

Șefa Europol, Catherine De Bolle, a explicat într-un interviu pentru Politico și Die Welt că acest fenomen este considerat în prezent „cea mai mare amenințare criminală” pentru societatea europeană, pentru că lovește direct în cei mai vulnerabili: minorii, ușor de influențat și greu de monitorizat în spațiul digital.

Cum ajung copiii de pe serverele de joc în rețelele de crimă organizată

Procesul de recrutare începe, de regulă, în jocurile online cu element social puternic – acolo unde copiii își petrec ore în șir alături de necunoscuți. Recrutorii intră în discuție cu ei ca niște „prietenii de joc”, pornesc de la subiecte aparent banale – animale de companie, școală, familie – și, treptat, mută conversațiile în privat.

În această etapă, minorii sunt convinși să ofere date personale sau să trimită fotografii și informații sensibile. Acestea se transformă apoi în instrumente de șantaj. De Bolle povestește cazuri în care, atunci când un copil a refuzat să execute un ordin, infractorii i-au ucis animalul de companie, doar pentru a-i demonstra că știu unde locuiește și că sunt dispuși să escaladeze violența. Următorul pas în amenințare este clar: „Dacă nu asculți, mergem mai departe – la mama sau la tatăl tău.”

Europol a documentat până acum cel puțin 105 cazuri în care minori au fost implicați în acte violente la comanda unor grupări criminale, inclusiv 10 asasinate la comandă. Sumele oferite pot ajunge la 20.000 de dolari pentru o crimă – bani promiși unor adolescenți care, de multe ori, nici nu înțeleg pe deplin consecințele. Uneori sunt plătiți, alteori nu, iar odată ce sunt prinși de poliție, rețelele îi abandonează pur și simplu și îi înlocuiesc cu alți copii.

Cazuri șocante și noul rol al copiilor în operațiuni hibride

Cel mai tulburător caz menționat de De Bolle este al unui băiat care și-a ucis sora mai mică după ce a primit acest ordin de la cei care îl controlau online. „Este crud, nu am mai văzut așa ceva până acum”, spune șefa Europol, subliniind că nu mai vorbim despre mici furturi sau acte de vandalism, ci despre asasinate adevărate, comise de minori manipulați de la distanță.

Dar copiii nu sunt folosiți doar ca executanți în crime la comandă, ci și ca pioni într-un joc geopolitic mai larg. Europol atrage atenția că unii minori sunt implicați, fără să-și dea seama, în operațiuni de spionaj pentru state ostile: li se cere, de exemplu, să observe clădiri, să asculte discuții sau să trimită fotografii și informații din jurul unor obiective sensibile. În limbajul serviciilor de informații, vorbim despre „actori în operațiuni hibride” – doar că, de data aceasta, sunt copii.

Părinții află de multe ori prea târziu. „Se învinovățesc și nu înțeleg cum a fost posibil”, spune De Bolle. Problema, explică ea, este că nu poți controla complet tot ce face copilul online, mai ales atunci când îi respecți intimitatea. De aceea, Europol insistă pe nevoia de dialog deschis în familie despre pericolele internetului, dar și pe un cadru legal mai ferm.

Catherine De Bolle cere ca autoritățile să poată avea acces, pe baza unui mandat judecătoresc, la comunicațiile criptate de pe platforme, pentru a putea identifica și destructura aceste rețele. „Altfel, vom fi orbi și nu ne vom putea face treaba”, avertizează ea. În joc nu mai este doar siguranța copiilor din Europa, ci și felul în care societatea reușește – sau nu – să-și apere generația următoare în fața criminalității digitale organizate.