De ce rămâne Mortal Kombat 1995 un reper al adaptărilor după 30 de ani, chiar și față de jocuri

Pe 18 august 1995, filmul Mortal Kombat, regizat de Paul W.S. Anderson, își făcea debutul în cinematografe și devenea rapid un fenomen cultural.

La trei decenii distanță, pelicula continuă să fie privită ca una dintre cele mai reușite adaptări după un joc video, în ciuda faptului că nu urmează fidel povestea originală. Secretul succesului? Evident, menținerea formatului de turneu, element definitoriu pentru primele titluri din serie.

Un film inspirat din „Enter the Dragon”

Anderson s-a inspirat direct din clasicul „Enter the Dragon” (1973), film de arte marțiale cu Bruce Lee. Ambele producții se desfășoară pe o insulă izolată, cu un turneu în centrul acțiunii, iar paralelele continuă prin personaje și scene similare.

Shang Tsung, interpretat magistral de Cary-Hiroyuki Tagawa, și Liu Kang, adus la viață de Robin Shou, amintesc de duelurile dintre adversarii din filmul lui Robert Clouse. Inclusiv apariția lui Goro, inamicul cu patru brațe, evocă tipologia „henchman-ului” invincibil din peliculele clasice de arte marțiale, scrie Polygon.

Punctele forte ale filmului au fost coregrafiile bine executate, costumele fidele universului jocului și, mai ales, coloana sonoră care a devenit imediat sinonimă cu franciza.

Strigătul „Mortal Kombat!” asociat astăzi cu seria nu provine din jocuri, ci din atmosfera creată de film și de melodia sa emblematică.

Mortal Kombat II (2025) revine la formatul clasic

Interesant este faptul că viitorul film Mortal Kombat II, programat pentru 2025, promite să recupereze exact acea dimensiune pe care producția din 1995 a păstrat-o atât de bine: turneul ca fir central al narațiunii.

Ed Boon, co-creatorul francizei, a confirmat recent că povestea va include un sistem vizual de scoruri, prin care spectatorii vor urmări clar cine câștigă și ce consecințe au luptele.

Marketingul a mizat deja pe această idee, printr-un eveniment interactiv de prezentare a luptătorilor, unde fanii au putut vota ordinea dezvăluirii personajelor.

Conceptul a reamintit de ecranele clasice de selecție a luptătorilor din jocuri, alimentând nostalgia și entuziasmul comunității.

Această direcție contrastează cu modul în care jocurile recente s-au îndepărtat de la turneu. Începând cu Mortal Kombat 4, accentul s-a mutat pe comploturi complexe, invazii și povești de tip multivers, unde turneul a devenit secundar.

Cel mai recent titlu, Mortal Kombat 1, a inclus un turneu, dar doar ca element de fundal, ceea ce a dezamăgit o parte din fani.

Rivalitățile iconice, Liu Kang vs. Shang Tsung, Scorpion vs. Sub-Zero sau Kitana vs. Mileena, au fost mereu mai bine puse în valoare prin lupte în cadru competițional. Tocmai de aceea, filmul din 1995 a rămas memorabil, iar noul sequel promite să recupereze această esență.

La 30 de ani de la premieră, Mortal Kombat 1995 rămâne dovada că un format simplu, centrat pe turneu și rivalități personale, poate transforma o adaptare într-un reper cultural. Cu un buget mai mare și o revenire la rădăcini,

„Mortal Kombat II” are șansa să continue moștenirea filmului original și să ofere fanilor experiența pe care au așteptat-o de decenii. Practic, nișa nostalgicilor ar putea să se bucure.