Taxe și impozite în România, pe bază de drone. Primăria vrea să vadă ce ai construit fără autorizație

Guvernul României propune o măsură cel puțin interesantă pentru combaterea construcțiilor ilegale: folosirea dronelor de către administrațiile locale. Potrivit ministrului Dezvoltării, Cseke Attila, Executivul lucrează deja la un cadru legal care să permită această practică. Modelul nu este o invenție autohtonă – măsura este inspirată din practici europene deja puse în aplicare în alte state din Uniunea Europeană, unde monitorizarea aeriană a devenit o metodă eficientă și rapidă de identificare a neregulilor în construcții.

Un pas spre digitalizarea controlului urban

Ideea pare să vină într-un moment oportun. România se confruntă cu un val constant de clădiri ridicate fără autorizație, fie pe terenuri private, fie pe spații verzi sau în zone protejate. În multe cazuri, autoritățile locale au fost depășite de ritmul în care apar aceste construcții, iar verificările din teren nu reușesc să țină pasul. Aici intervin dronele: rapide, precise și greu de păcălit, ele ar putea deveni instrumentul perfect pentru a pune ordine într-un haos urbanistic adesea tolerat sau ignorat.

Implementarea acestui sistem ar putea însemna o revoluție în modul în care primăriile își exercită atribuțiile de control. Dronele nu doar că pot supraveghea zone extinse într-un timp scurt, dar pot și furniza imagini clare, înregistrări video și date geospațiale precise. Acestea pot fi comparate cu planurile urbanistice aprobate pentru a identifica rapid orice abateri.

Avantajele dronelor în administrația locală

Pe termen lung, costurile ar putea fi mai mici decât întreținerea unor echipe extinse de inspectori, mai ales în localitățile mici sau în zonele greu accesibile. De asemenea, datele obținute cu ajutorul dronelor pot fi folosite în instanță ca probă legală, lucru care le conferă o dublă utilitate: atât pentru prevenție, cât și pentru sancționare.

Ministrul Ilie Bolojan a declarat că Executivul pregătește inclusiv temeiul legal necesar pentru ca această metodă de control să nu se lovească de plângeri legate de invadarea vieții private. Se discută deja despre limite clare privind altitudinea de zbor, zonele interzise și modalitatea în care pot fi folosite imaginile obținute. Transparența va fi esențială, iar folosirea dronelor trebuie să fie însoțită de reglementări riguroase pentru a preveni eventualele abuzuri.

Critici și riscuri: big brother sau bună guvernare?

Chiar dacă ideea pare eficientă, nu toată lumea o aplaudă. Unii avertizează că utilizarea dronelor în spațiul urban poate deschide calea către supravegherea excesivă a cetățenilor. Există temeri că, sub pretextul depistării construcțiilor ilegale, autoritățile ar putea folosi dronele și în alte scopuri, invadând astfel intimitatea oamenilor.

De asemenea, în lipsa unei infrastructuri digitale solide și a personalului calificat, e posibil ca multe primării să nu poată implementa această tehnologie prea curând. În plus, vor exista întotdeauna metode prin care cei cu intenții necurate să ocolească legea – de exemplu, construind în interiorul unor hale sau spații acoperite, unde dronele nu pot ajunge.

Totuși, dacă implementarea va fi bine reglementată și însoțită de investiții în formarea funcționarilor locali, România ar putea face un pas curajos spre o administrație mai eficientă, mai transparentă și mai modernă. Este o soluție care poate descuraja haosul imobiliar și poate crește încrederea cetățenilor în autorități, cu condiția să fie aplicată corect și cu respectarea drepturilor fundamentale.